Negative conflict of jurisdiction over constitutional challenge to government pension ordinance: administrative versus labor court competence

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la 06.03.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 şi să dispună plata drepturilor băneşti de care a fost privat nelegal, în sensul actualizării pensiei, să dispună desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017 şi obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017 la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad; a mai solicitat obligarea pârâţilor să-i plătească sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, conform gradului de comisar şef deţinut, actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

A invocat excepţia de neconstituţionalitate extrinsecă a dispoziţiilor art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017.

Prin sentinţa civilă nr. 942/06.06.2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, a reţinut că cererea dedusă judecăţii aparţine sferei conflictelor de muncă, întrucât vizează drepturile şi interesele reclamantului privind pensia militară, reglementată de Legea nr. 223/2015 şi O.U.G. nr. 59/2017 şi nu are legătură cu raporturile de serviciu ale unui funcţionar public, astfel că nu sunt incidente nici dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999, nici cele ale art. 10 din Legea nr. 554/2004. Totodată, coroborând art. 231, 266, 269 alin. (1) din Codul muncii cu art. 208 din Legea nr. 62/2011 şi art. 140 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, a statuat că prezenta cauză este de competenţa jurisdicţiei muncii, respectiv a Tribunalului Bucureşti.

Astfel învestit, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a pronunţat sentinţa civilă nr. 6398/16.11.2023, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În motivarea acestei sentinţe, a reţinut că reclamantul solicită să se constate că i-au fost vătămate drepturile de pensie prin dispoziţiile O.U.G. nr. 59/2017, invocând şi excepţia de neconstituţionalitate a acestui act normativ, demersul său judiciar fiind întemeiat în drept pe art. 9 din Legea nr. 554/2004. A arătat că, întrucât autorul cererii urmăreşte repararea prejudiciului cauzat de Guvernul României prin emiterea ordonanţei atacate, litigiul este de competenţa instanţei de contencios administrativ, determinată prin prisma dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, în temeiul art. 135 C. proc. civ. şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, pentru următoarele considerente:

În speţă, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, pe care o consideră neconstituţională, iar pentru repararea prejudiciului suferit, a solicitat acordarea de despăgubiri, în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/200, reprezentând diferenţe ale dreptului la pensie ce i s-ar cuveni în urma desfiinţării actului normativ atacat.

Aşadar, acţiunea reclamantului cuprinde un capăt principal, constând în anularea O.U.G. nr. 59/2017 şi capete de cerere accesorii, privind despăgubirile, actualizarea acestora cu inflaţia, precum şi dobânda legală, pretinse sub condiţia admiterii celui principal, acestea urmând a fi soluţionate, potrivit art. 123 C. proc. civ., de instanţa competentă pentru cererea principală.

Potrivit art. 1 alin. (7) din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile prezentei legi".

Articolul 9 alin. (1) din legea contenciosului administrativ prevede că "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă.", iar conform alin. (5), " Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".

Examinând obiectul şi motivele cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că principalul capăt de cerere se circumscrie ipotezelor reglementate de dispoziţiile legale anterior evocate, întrucât autorul acţiunii vizează desfiinţarea actului normativ ce a cauzat vătămarea drepturilor sale, astfel că prezentul litigiu intră sub jurisdicţia instanţelor de contencios administrativ.

Cu privire la stabilirea instanţei competente material, Înalta Curte constată incidenţa art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, (...) se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, (...) se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

În speţă, emitentul actului normativ ce face obiectul litigiului este Guvernul României, autoritate publică centrală, astfel că instanţa competentă material să soluţioneze cauza este curtea de apel.

Stabilirea instanţei competente teritorial se va face pe temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. (...)".

Din actele dosarului, a rezultat că reclamantul, persoană fizică, are domiciliul în Bucureşti, astfel că instanţa competentă este, raportat la competenţa materială, asupra căreia s-a statuat anterior, Curtea de Apel Bucureşti, în a cărei rază teritorială se află domiciliul reclamantului.

În consecinţă, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.