Insurance damages appeal declared inadmissible under statutory exclusion of cassation review
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, rendering the appellate court's decision final and definitive, and ordered the appellants (plaintiffs) to pay the appellees (defendants) 5,000 RON in legal costs. The dispute involved a personal injury and insurance liability claim where the plaintiffs sought moral and material damages from an insurance bureau and its representative; following a mixed outcome at first instance and a reduction in damages by the Court of Appeal, the plaintiffs attempted to challenge the appellate decision on the grounds of incomplete evidence. The Supreme Court held the appeal inadmissible based on Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which explicitly excludes decisions rendered on appeal in insurance matters from further cassation review under the procedural law applicable to the case, thereby upholding the principle of legality of appeal routes.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ, art. 24 C. proc. civ, art. 27 C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 425 alin. (3) C. proc. civ; Insurance damages appeal declared inadmissible under statutory exclusion of cassation review: The dispute involved a personal injury and insurance liability claim where the plaintiffs sought moral and material damages from an insurance bureau and its representative; following a mixed outcome at first instance and a reduction in damages by the Court of Appeal, the plaintiffs attempted to challenge the appellate decision on the grounds of incomplete evidence. The Supreme Court held the appeal inadmissible based on Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which explicitly excludes decisions rendered on appeal in insurance matters from further cassation review under the procedural law applicable to the case, thereby upholding the principle of legality of appeal routes.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited to dismiss the cassation appeal as inadmissible due to the lack of legal grounds for such a remedy in insurance matters.
Provisions applied to determine the allocation of procedural costs and the liability of the unsuccessful appellants.
Full text
Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2023
Asupra recursului cu care a fost învestită, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 19.04.2021, reclamanţii A., B., C., D. şi E., prin reprezentant legal A., au chemat în judecată pe pârâtul F. solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata către fiecare reclamant a sumei de 200.000 euro, cu titlu de daune morale, a sumei de 10.000 RON, daune materiale şi, către fiecare dintre reclamanţii minori, a unei prestaţii periodice de 500 RON, până la împlinirea vârstei majoratului, cu cheltuieli de judecată.
Pârâtul F., în nume propriu şi în calitate de mandatar al Biroului Naţional Carte Verde din Marea Britanie, a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a VI-a Civile, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât a Biroului Naţional Carte Verde din Marea Britanie, precum şi excepţia conexităţii faţă de dosarul nr. x/2021 aflat pe rolul aceluiaşi tribunal; pe fond, a solicitat admiterea în parte a cererii de chemare în judecată.
La termenul din 27.09.2021, reclamanţii au precizat că pârât în cauză este Biroului Naţional Carte Verde din Marea Britanie, iar F. are calitate de mandatar al acestuia.
Prin încheierea din 11.10.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins excepţiile necompetenţei şi conexităţii ca neîntemeiate, iar prin sentinţa civilă nr. 930/29.04.2022 a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta să plătească reclamantei A. suma de 25.000 euro, iar celorlalţi reclamanţi câte 35.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, cu titlu de daune morale, precum şi o prestaţie periodică lunară de 100 RON în favoarea fiecăruia dintre reclamanţii minori, începând cu 08.06.2020 până la majoratul fiecăruia; a obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 58 RON, reprezentând contravaloarea fotocopiilor din dosarul penal şi a luat act că aceştia şi-au rezervat dreptul de a solicita, pe cale separată, cheltuielile de judecată reprezentând onorariul de avocat; a respins, în rest, acţiunea, ca neîntemeiată.
Împotriva aceste sentinţe, pârâtul Biroului Naţional Carte Verde din Marea Britanie, prin mandatar F., a declarat apel principal, iar reclamanţii A., B., C., D. şi E., prin reprezentant legal A., au formulat apel incident.
Prin decizia civilă nr. 1674 A/11.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis apelul formulat de apelantul-pârât, a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a redus cuantumul daunelor morale acordate reclamanţilor B., C., D. şi E., de la suma de 35.000 euro la 10.000 euro pentru fiecare, iar pe cele acordate reclamantei A., de la suma de 25.000 euro, la suma de 10.000 euro, la cursul BNR din ziua plăţii; a respins apelul incident formulat de apelanţii-reclamanţi.
Împotriva acestei decizii civile, reclamanţii A., B., C., D. şi E., prin reprezentant legal A. au declarat recurs, solicitând, în esenţă, casarea ei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, în vederea administrării probatoriului.
În drept, au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
La 03.05.2023, intimatul-pârât Biroul Naţional Carte Verde din Marea Britanie, prin mandatar F., a formulat întâmpinare, invocând excepţia inadmisibilităţii recursului, prin prisma dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ.
Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului declarat în cauză, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.
Recursul de faţă are ca obiect decizia civilă nr. 1674 A/11.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în apel, într-o cauză în materia asigurărilor.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în (…) în materia (...), asigurărilor (...)".
Interpretarea acestor dispoziţii legale relevă faptul că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel în litigiile de asigurări.
Conform art. 24 C. proc. civ. "Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.", iar potrivit art. 27 C. proc. civ. "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."
Aşa fiind, Înalta Curte constată că, faţă de data sesizării instanţei, 19.04.2021, prin prisma prevederilor legale anterior relevate, decizia civilă nr. 1674 A/11.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de exerciţiul căii de atac a recursului, după cum în mod corect a menţionat şi instanţa de apel în dispozitivul acesteia, conform art. 425 alin. (3) C. proc. civ.
Cum recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalităţii căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.
Potrivit prevederilor art. 451-453 C. proc. civ., aplicabile şi în recurs conform art. 494 din acelaşi cod, culpa procesuală reţinându-se în sarcina recurenţilor-reclamanţi, ca părţi căzute în pretenţii, aceştia vor fi obligaţi la plata către intimatul-pârât a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta fază procesuală, în sumă de 5.000 RON, reprezentând onorariu avocat, justificată cu înscrisurile depuse la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B., C., D. şi E., prin reprezentant legal A., împotriva deciziei civile nr. 1674 A/11.11.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Obligă recurenţii-reclamanţi la plata către intimatul-pârât a sumei de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2023.