Suppression of Supreme Court appeal in labor wage disputes under Articles 483 and 634 of the Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 13.12.2021, sub numărul de dosar x/2021, reclamanta A. l-a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Energiei, solicitând să fie obligat pârâtul la plata diferenţei dintre salariul acordat şi cel cuvenit, respectiv salariul maxim aflat în plată pentru funcţia de consilier pentru afaceri europene gradaţia 5 din autorităţi şi instituţii publice, începând cu 01.08.2016 la zi, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie.

Prin sentinţa civilă nr. 757/11.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială şi declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 18.05.2022, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa civilă nr. 4534 din 29.06.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii; a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada anterioară datei de 10.12.2018 şi au fost respinse pretenţiile pentru perioada anterioară datei de 10.12.2018, ca fiind prescrise.

Prin aceeaşi sentinţă, a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Energiei şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a diferenţelor dintre salariul calculat, conform pct. 2.6 din Cap. II al Anexei VIII din Legea nr. 153/2017 şi salariul efectiv încasat, începând cu data de 10.12.2018, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie de la data scadenţei fiecărui drept salarial şi până la data plăţii efective.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Ministerul Energiei, fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale la 10.11.2022, în dosarul nr. x/2021.

Prin decizia nr. 2279 din 7 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost admis apelul pârâtului împotriva sentinţei civile nr. 4534 din 29.06.2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 18.05.2022, sub nr. x/2021, a fost schimbată în tot sentinţa atacată, în sensul că a fost respinsă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de apel.

Recursul a fost comunicat intimatului-pârât la 22.08.2023 .

La 14.09.2023, cu respectarea termenului legal, intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 457 şi art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., precum şi ale art. 129 din Constituţia României.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentei-reclamante prin adresa din 18.09.2023, care nu a depus răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinare, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac astfel cum sunt prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti, regulă cu valoare de principiu constituţional, potrivit art. 129 din Constituţie.

Potrivit art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind "conflictele de muncă şi de asigurări sociale".

Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Deopotrivă, prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. statuează că "sunt hotărâri definitive: hotărârile date în apel, fără drept de recurs".

Astfel, acţiunea, introdusă pe rolul instanţelor la 13.12.2021, are ca obiect plata drepturilor salariale, fiind dedus judecăţii un conflict de muncă. De altfel, chestiunea obiectului litigiului a fost tranşată în mod definitiv prin sentinţa civilă nr. 757/11.04.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

În acest sens, art. 214 din Legea nr. 62/2011 prevede că hotărârile prin care se soluţionează cererile referitoare la conflictele individuale de muncă sunt supuse numai apelului, iar dispoziţiile art. 271 alin. (2)2 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii statuează în acelaşi mod.

Cum textele de lege anterior evocate exclud dreptul la recurs în litigiile de muncă, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 274 Codul Muncii.

În aceste condiţii, în speţă, decizia dată în apel nu întruneşte condiţia cerută de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., fiind definitivă de la pronunţare, situaţie în care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, exercitarea căii extraordinare de atac fiind inadmisibilă.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei nr. 2279 din 7 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamant A. împotriva deciziei nr. 2279 din 7 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 decembrie 2023.