Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2641/2023 AI generated

Jurisdiction for labor claims brought by trade union federation: competence lies at the union's registered seat, not member domicile

Case Number Decizia nr. 2641/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the file to be tried by the Bucharest Court of Appeal, thereby rejecting the Olt Court's attempt to return the case and affirming the competence of the court located at the plaintiff's headquarters. The dispute involved a trade union federation, acting on behalf of individual employees, suing a public hospital for unpaid vacation vouchers, with the core procedural issue being a jurisdictional clash: the initial court (Bucharest) declined jurisdiction arguing the federation lacked standing as the employees were members of an affiliated local union, while the second court (Olt) asserted competence based on the employer's location or the individual members' domicile, incorrectly applying labor law norms. The decisive legal basis was Article 135(1) of the Code of Civil Procedure for resolving the conflict, combined with Article 28(3) of Law No. 367/2022 on Social Dialogue and the prior binding interpretation from Decision No. 1/2013, which establishes that for actions brought by trade unions in the name of their members, territorial competence lies with the court at the union's registered seat, as unions (including federations) possess active procedural standing under specific labor legislation, making the employees' domicile or the employer's location irrelevant for jurisdictional purposes.

Legislator headnote

AI generated

art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011, art. 83 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022; Jurisdiction for labor claims brought by trade union federation: competence lies at the union's registered seat, not member domicile: The dispute involved a trade union federation, acting on behalf of individual employees, suing a public hospital for unpaid vacation vouchers, with the core procedural issue being a jurisdictional clash: the initial court (Bucharest) declined jurisdiction arguing the federation lacked standing as the employees were members of an affiliated local union, while the second court (Olt) asserted competence based on the employer's location or the individual members' domicile, incorrectly applying labor law norms. The decisive legal basis was Article 135(1) of the Code of Civil Procedure for resolving the conflict, combined with Article 28(3) of Law No. 367/2022 on Social Dialogue and the prior binding interpretation from Decision No. 1/2013, which establishes that for actions brought by trade unions in the name of their members, territorial competence lies with the court at the union's registered seat, as unions (including federations) possess active procedural standing under specific labor legislation, making the employees' domicile or the employer's location irrelevant for jurisdictional purposes.

Keywords

AI generated
labor jurisdictional conflict territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction trade union domicile social dialogue

Cited Legislation

AI generated
art. 28 din Legea nr. 62/2011
Potrivit art. 28 din Legea nr.
art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011
Potrivit art. 28 din Legea nr.
art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011
Potrivit art. 28 din Legea nr.
art. 83 C. proc. civ
62/2011, această federaţie putând avea cel mult calitatea unui simplu mandatar, în temeiul art. 83 C. proc. civ.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin.
art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022
Organizaţiile sindicale au fost definite prin art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii, confederaţii sindicale şi uniuni sindicale teritoriale.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Procedural basis explicitly cited in the dispositive for establishing jurisdiction in favor of the competent court.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Procedural basis explicitly cited in the dispositive for establishing jurisdiction in favor of the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul a Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale sub dosar nr. x/2022 la data de 27.12.2022, reclamanta FEDERAŢIA SINDICALĂ HIPOCRAT DIN ROMÂNIA, pentru membrii de sindicat: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., şi II., în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SLATINA, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea acestuia la acordarea voucherelor de vacanţă în cuantum de 1.450 RON pentru anul 2020; cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile din O.U.G. nr. 107/2018, H.G. nr. 215/2009, Legea nr. 62/2011 şi Codul Muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 2515, pronunţată la data de 27.04.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, pe raza căruia reclamanţii, persoane fizice, au atât domiciliul legal, cât şi locul de muncă.

În considerentele hotărârii de declinare a competenţei s-a reţinut, în esenţă, că cererea de chemare în judecată a fost promovată de către o organizaţie sindicală, respectiv de Federaţia Sindicală Hipocrat din România, în numele membrilor Sindicatului PROMEDICA Olt din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, afiliat la Federaţia Sindicală Hipocrat din România, care au domiciliul pe raza judeţului Olt şi sunt salariaţi ai spitalului.

În continuare, Tribunalul Bucureşti a reţinut că potrivit Deciziei nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 62/2011, organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

Totodată, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea 62/2011, federaţia sindicală reprezintă o formă de asociere a organizaţiilor sindicale, membrii acesteia fiind sindicatele care s-au asociat în vederea constituirii federaţiei.

Astfel, a reţinut instanţa că reclamanţii - persoane fizice, în numele cărora, a fost formulată acţiunea de faţă, nu au calitatea de membri ai Federaţiei Sindicale Hipocrat din România, ci ai sindicatului afiliat la federaţie, doar acest din urmă sindicat având posibilitatea de a reprezenta pe membrii săi în faţa instanţelor de judecată în baza art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 iar împrejurarea că salariaţii au înţeles să împuternicească în acest sens Federaţia, exclusiv în scopul atragerii competenţei Tribunalului Bucureşti, nu este de natură să conducă la o altfel de concluzie, faţă de dispoziţiile exprese ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 care face referire expresă la membrii organizaţiei sindicale.

Salariaţii nu au şi nu pot avea calitatea de "membri" ai Federaţiei, membri ai acesteia fiind sindicatele afiliate, iar nu salariaţii ce fac parte din aceste sindicate.

În ceea ce priveşte competenţa Tribunalului Bucureşti de soluţionare a cauzei tribunalul a reţinut că, prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că instanţa competentă în soluţionarea conflictelor individuale de muncă în cazul acţiunilor formulate de sindicat în numele membrilor săi de sindicat este cea de la sediul sindicatului reclamant, în considerarea calităţii procesual active pe care acesta o dobândeşte potrivit art. 28 alin. (3) din Legea nr. 62/2011.

A concluzionat că o astfel de situaţie nu este incidenţă în cauză, membrii de sindicat ai Sindicatului Promedica Olt nu puteau împuternici decât acest sindicat, iar nu federaţia sindicală la care acesta este afiliat cu formularea prezentei acţiuni, în ce priveşte Federaţia Sindicală Hipocrat din România nefiind incidente dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 62/2011, această federaţie putând avea cel mult calitatea unui simplu mandatar, în temeiul art. 83 C. proc. civ.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul rolul Tribunalului Olt sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa nr. 548/09.11.2023, Tribunalul Olt, secţia I civilă, şi-a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi, în consecinţă, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, a reţinut că Federaţia Sindicală Hipocrat din România a formulat acţiune în numele membrilor de sindicat menţionaţi în tabelele anexate acţiunii introductive, astfel că în aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 367/2022, Federaţia are calitate de reclamantă, competenţa de soluţionare aparţinând instanţei în circumscripţia căreia îşi are sediul reclamanta.

Aspectele privind legitimarea procesuală activă a federaţiei reţinute de prima instanţă învestită vizează modalitatea de soluţionare a procesului şi nu stabilirea competenţei teritoriale în cauză.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 06.12.2023, sub numărul x/2022.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtului Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina la plata voucherelor de vacanţă în cuantum de 1450 RON pentru anul 2020.

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a conflictului de muncă pendinte, instanţa supremă, în raport de data introducerii acţiunii, respectiv 27.12.2022, va avea în vedere dispoziţiile legale specifice jurisdicţiei muncii, cele prevăzute de art. 28 din Legea dialogului social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1238 din 22 decembrie 2022 şi statuările din Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din noua lege a dialogului social nr. 367/2022, asemenea reglementărilor anterioare, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, printre care se numără şi dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora.

Organizaţiile sindicale au fost definite prin art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii, confederaţii sindicale şi uniuni sindicale teritoriale.

Art. 269 alin. (2) din Codul muncii prevede că cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Totodată, prin decizia dată în interesul legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 367/2022), referitor la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat, precum şi a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost 284 alin. (2)] din Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, s-a statuat că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte, pentru identitate de raţiune, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, formulează observaţia că şi acestea au aceleaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat dintr-un anumit domeniu ori sector de activitate. Şi în acest caz, pentru promovarea unei acţiuni în justiţie de către organizaţiile sindicale este necesară o împuternicire scrisă din partea membrilor acestora.

Faţă de împrejurarea că sediul Federaţiei Sindicale Hipocrat din România se află în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.

Pentru considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2023.