Jurisdictional conflict between administrative challenge to Government Ordinance and social security pension dispute

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 21 februarie 2023 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., să se constate existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime şi plata drepturilor băneşti, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi obligarea pârâtului Guvernul României să desfiinţeze O.U.G. nr. 59/2017 şi să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâţilor la restituirea sumelor reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare în baza art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei şi suspendarea judecăţii cauzei în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 7 alin. (5), art. 9 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004, precum şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 95/2018 şi nr. 50/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 80 din 16 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Galaţi, invocată de pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, cauza fiind declinată spre competentă soluţionare în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

În motivare, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii îl reprezintă drepturi de asigurări sociale provenite din pensia militară de stat a reclamantului, acesta contestând în fapt neindexarea şi neactualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017 ca urmare a intervenirii modificărilor dispoziţiilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017, iar nu calea reglementată la art. 9 din Legea nr. 554/2004, la instanţa de contencios administrativ.

În continuare, s-au redat dispoziţiile art. 153 şi art. 154 din Legea nr. 263/2010 şi s-a reţinut că în materia litigiilor care au ca obiect drepturi/despăgubiri ce deriva din pensie, potrivit legislaţiei în vigoare funcţionează instanţe/secţii de specialitate, competenţa instanţelor de contencios administrativ nefiind atrasă, în astfel de cauze, prin invocarea art. 9 din Legea nr. 554/2004, care nu este aplicabil în cauză sau prin formularea unui capăt de cerere prin care se solicită obligarea pârâţilor să emită un act administrativ prin care să dispună încetarea reţinerilor respective.

Prin urmare, s-a constatat că raportul juridic dedus judecăţii este unul de asigurări sociale, în privinţa căruia legiuitorul a instituit o jurisdicţie specială.

2. Cauza a fost înregistrată la 19 iunie 2023 pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă, sub acelaşi număr.

Prin sentinţa civilă nr. 658 din 27 septembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare, instanţa a reţinut că obiectul principal al judecăţii îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României, măsură apreciată de reclamant ca fiind vătămătoare în privinţa drepturilor şi intereselor sale legitime, fiind de competenţa instanţei de contencios administrativ potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat şi restituirea contribuţiilor ce i-au fost reţinute din pensie ca urmare a adoptării ordonanţei de urgenţă criticate pentru neconstituţionalitate, reprezintă un capăt de cerere accesoriu aflat tot în competenţa instanţei de contencios administrativ în conformitate cu art. 123 din C. proc. civ.

În continuare, s-a constatat că litigiul nu poate fi calificat ca fiind unul de asigurări sociale, întrucât într-un astfel de litigiu nu se poate pretinde decât restituirea sumelor în conformitate cu art. 107 alin (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 65 din Legea nr. 223/2015.

Prin urmare, fiind contestată o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern, competenţa aparţine Curţii de Apel Galaţi în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

4. Cauza a fost înregistrată la 23 octombrie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Brăila, secţia I civilă şi Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei materiale a instanţei de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, să se constate existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, precum şi obligarea pârâtului Guvernul României să desfiinţeze O.U.G. nr. 59/2017 şi să asigure fondurile necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat dacă nu interveneau modificările legislative.

Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79 alin. (1) din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei şi suspendarea judecăţii cauzei în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 7 alin. (5), art. 9 alin. (1), (2), (4) şi (5) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată".

De asemenea, la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ este definit actul administrativ ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Din dispoziţiile legale evocate rezultă că obiectul litigiului pendinte îl constituie solicitarea unei persoane fizice de anulare a O.U.G. nr. 59/2017, act normativ cu putere de lege emis de Guvernul României, ca autoritate publică.

Totodată, se reţine că potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ "persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă".

Prin urmare, fără a intra în analiza condiţiilor de admisibilitate a unui astfel de demers judiciar constând în solicitarea de anulare a unei Ordonanţe de urgenţă, reclamantul a avut în vedere sesizarea instanţei de contencios administrativ în virtutea dispoziţiilor legale evocate.

În justificarea naturii litigiului de contencios administrativ, se constată că reclamantul şi-a întemeiat în drept acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Chiar dacă unul din efectele anulării acestui act normativ se răsfrânge, în concret, asupra drepturilor de pensie, acest aspect nu poate determina asimilarea litigiului cu o cauză de asigurări sociale, întemeiată pe dispoziţii din Legea privind sistemul de pensii publice, întrucât reclamantul a învestit instanţa cu o cerere de anulare a unui act normativ.

În acord cu cele reţinute de tribunal, capătul de cerere privind restituirea sumelor reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei urmare a ordonanţei de urgenţă a cărei desfiinţare este solicitată, reprezintă un capăt de cerere accesoriu aflat tot în competenţa instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu art. 123 C. proc. civ.

Totodată, această cerere accesorie se încadrează şi în prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora acţiunea poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative.

Prin urmare, pentru stabilirea competenţei instanţei de contencios administrativ, dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ instituie două criterii, cel al rangului autorităţii care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecăţii, în sistemul organelor administraţiei publice şi, respectiv, criteriul valoric, în cauză fiind aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ.

Aşadar, litigiile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale sunt soluţionate de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel şi, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă contestată este emisă de Guvernul României, autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.

Faţă de domiciliul reclamantului din mun. Brăila, Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal îi revine competenţa de soluţionare a cauzei potrivit art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

În consecinţă, Înalta Curte în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2023.