Revision for contradictory judgments rejected for lack of identity of parties in salary claims between different litigants

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Opera Braşov la recalcularea şi acordarea salariului cuvenit conform dispoziţiilor Legii nr. 153/2017, aferent postului de inspector de specialitate, respectiv prin raportare la funcţiile/gradele profesionale similare din instituţiile subordonate ordonatorului principal de credit, Primăria Municipiului Braşov şi având în vedere hotărârile Consiliului Local Braşov subsecvente.

De asemenea, s-a solicitat plata diferenţelor dintre drepturile salariale cuvenite şi drepturile salariale încasate începând cu data de 01.07.2021, precum şi în continuare până la acordarea salariului corect, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflaţie şi cu dobânda legală penalizatoare aferentă, începând de la data scadentă fiecărei sume şi până la plata efectivă şi plata diferenţelor de contribuţii pentru asigurările sociale, aferente drepturilor menţionate anterior.

Prin sentinţa civilă nr. 1325/MAS din 5 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis cererea de chemare în judecată şi a fost obligată pârâta să îi stabilească şi să îi acorde reclamantului drepturile salariale începând cu data de 01.07.2021 prin raportare la celelalte persoane cu aceeaşi funcţie/grad profesional ce îşi desfăşoară activitatea în instituţiile subordonate Primăriei Municipiului Braşov.

Pârâta a mai fost obligată să îi plătească reclamantului diferenţele dintre drepturile salariale astfel stabilite şi cele deja acordate, începând cu data de 01.07.2021, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare, începând cu data scadenţei fiecărei sume lunare şi până la data efectuării plăţii şi diferenţele de contribuţii către bugetul de asigurări sociale corespunzătoare diferenţelor de drepturi salariale stabilite.

2. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Opera Braşov, care prin decizia civilă nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost admis şi a fost schimbată în tot hotărârea atacată în sensul că a fost respinsă cererea de chemare în judecată.

3. La 16 iunie 2023 reclamantul A. a formulat cerere de revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin care a solicitat anularea deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

În motivare, revizuentul a susţinut că decizia contestată încalcă efectul pozitiv al lucrului judecat instituit prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., singura condiţie impusă de legiuitor pentru a se invoca efectul pozitiv al lucrului judecat fiind existenţa unei legături între cele două litigii, fără a fi necesar ca litigiul să fie purtat între aceleaşi părţi.

Sub acest aspect, revizuentul a subliniat că decizia contestată încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei nr. 545/2021 a Curţii de Apel Suceava prin calcularea eronată a drepturilor salariale începând cu data de 01.07.2021, respectiv fără raportare la nivelul salarizării pentru funcţia similară din instituţiile subordonate C.L. Braşov.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Opera Braşov a solicitat respingerea revizuirii, ca inadmisibilă.

Cauza a fost înregistrată la 16 iunie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, iar prin rezoluţia din 20 iunie 2023 s-a fixat termen de judecată la 5 octombrie 2023.

Prin încheierea din 5 octombrie 2023 cauza a fost amânată la 7 decembrie 2023 pentru soluţionarea cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, care a fost admisă la 10 octombrie 2023.

Înalta Curte, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate şi temeiurilor de drept invocate, reţine următoarele considerente:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Fundamentul revizuirii întemeiate pe motivul contrarietăţii de hotărâri îl reprezintă protejarea autorităţii de lucru judecat, reglementate de art. 431 C. proc. civ.

În urma intrării în vigoare a Legii nr. 310/2018 se poate obţine retractarea unei hotărâri judecătoreşti atât pentru încălcarea efectului negativ, cât şi a efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat este consacrat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că "nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect".

În schimb, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este reglementat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform căruia "oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

În timp ce efectul negativ al autorităţii de lucru judecat presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, efectul pozitiv nu pretinde identitatea de obiect şi cauză, însă implică existenţa unei chestiuni litigioase definitiv tranşate între aceleaşi părţi, ce nu mai poate fi repusă în discuţie într-un proces ulterior.

Această concluzie privind identitatea de părţi, atunci când se invocă efectul pozitiv al unei alte hotărâri, decurge inclusiv din principiul relativităţii efectelor hotărârii judecătoreşti consacrat de art. 435 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "hotărârea judecătorească este obligatorie şi produce efecte numai între părţi şi succesorii acestora", contrar celor susţinute de revizuent.

De altfel, prin Decizia nr. 18 din 17.02.2020, la paragraful 95, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că "principiul relativităţii hotărârii judecătoreşti, atât sub aspectul efectelor obligatorii, cât şi al lucrului judecat, presupune ca ceea ce a fost judecat să nu poată folosi sau, în principiu, să nu poată fi opus decât de către părţile în proces (şi succesorii acestora), fundamentul şi justificarea acestui principiu constituindu-le contradictorialitatea şi dreptul la apărare".

Pornind de la aceste consideraţii, Înalta Curte urmează a verifica dacă cerinţa identităţii de părţi este întrunită.

În cauză, revizuentul a solicitat anularea deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, întrucât se încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei nr. 545 din 29 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Astfel, în procesul finalizat prin decizia civilă nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a cărei retractare se solicită, au figurat ca părţi A. şi Opera Braşov.

În dosarul nr. x/2018, în care a fost pronunţată hotărârea potrivnică, respectiv decizia nr. 545 din 29 iunie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, au figurat ca părţi Sindicatul Naţional Sport şi Tineret Bucureşti, în calitate de reclamant, precum şi Ministerul Tineretului şi Sportului şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Botoşani, în calitate de pârâţi.

Din examinarea hotărârilor judecătoreşti pretins contradictorii şi în raport de aspectele învederate în susţinerea cererii de revizuire, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită cerinţa identităţii de părţi, deoarece prin hotărârile judecătoreşti anterioare s-au soluţionat litigii purtate între persoane diferite, situaţie în care condiţiile impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite.

Având în vedere că nu a fost invocată încălcarea unei hotărâri judecătoreşti definitive care să fi tranşat o chestiune litigioasă cu incidenţă în raportul juridic existent între revizuent şi intimata din prezenta cauză, rezultă că nu este îndeplinită cerinţa identităţii de părţi.

În consecinţă, decizia atacată nu încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al deciziei invocate de revizuent, nefiind astfel incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 513 din acelaşi cod, va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 911/Ap. din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, în dosarul nr. x/2022.

Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2023.