Military pension recalculation ruling final; appeal against revision denial inadmissible

Şedinţa publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

1. Prin acţiunea înregistrată la data de 6 iulie 2021 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurări Sociale, sub nr. x/2021, contestatorul A. a chemat în judecată intimaţii Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Ministerul Afacerilor Interne- Casa de Pensii Sectorială şi Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestaţii, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea adeverinţei nr. x din 4.02.2021 emise de DGPMB, anularea deciziei nr. 218210 din 12.04.2021 privind acordarea pensiei militare de stat, emise de Casa de Pensii Sectorială a MAI, şi anularea hotărârii nr. 23330 din 15.06.2021 a Comisiei de Contestaţii din cadrul MAI.

De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei DGPMB la introducerea în baza de calcul şi a majorării salariale primite conform Legii nr. 19/2020, precum şi actualizarea mediei soldelor/salariilor lunare realizate la funcţia de bază rezultată, cu majorarea salarială primită conform sporului de specialist de clasă.

S-a mai solicită obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI la recalcularea drepturilor de pensie prin aplicarea sporului de 20% cuvenit pentru Semnul Onorific în Serviciul Patriei, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea art. 30 din Legea nr. 223/2015, precum şi obligarea Casei de pensii Sectoriale la plata diferenţei dintre drepturile de pensie legal calculate şi cele efectiv plătite, de la data ieşirii la pensie şi până la data emiterii deciziei de pensionare conform legii.

Prin sentinţa civilă nr. 8192 din data de 24.11.2021, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII - a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă contestaţia ca neîntemeiată.

2. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal şi motivat, reclamantul A..

Prin decizia 2527 din 15 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru conflicte privind litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, s-a respins apelul ca nefondat.

3. Împotriva acestei decizii apelantul A. a formulat contestaţie în anulare, care a fost respinsă prin decizia civilă nr. 5443 din 17.10.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII pentru conflicte privind litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

4. De asemenea, împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat revizuire, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care a fost respinsă ca inadmisibilă, prin decizia nr. 1470 din 7 martie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2022.

5. Împotriva deciziei pronunţate în calea de atac a revizuirii, contestatorul A. a declarat recurs, prin care a susţinut că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.

În esenţă, recurentul susţine că în mod greşit curtea de apel a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă, întrucât decizia atacată a evocat fondul, contestaţia în anulare fiind respinsă ca neîntemeiată şi nu ca inadmisibilă.

În continuare, se arată că decizia recurată nu este motivată deoarece nu au fost reţinute motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi motivul pentru care a fost înlăturată apărarea recurentului.

În continuare, recurentul prezintă situaţia de fapt şi critică soluţiile pronunţate în cauză.

Prin întâmpinările înregistrate la data de 21 iulie 2023, intimatul Ministerul Afacerilor Interne - Comisia de Contestaţii a invocat inadmisibilitatea căii de atac şi, în subsidiar, respingerea ca nefondată, iar intimata Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

De asemenea, prin întâmpinarea din 28 iulie 2023, intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, iar pe fond, a solicitat respingerea acestuia.

Totodată, prin răspunsul la întâmpinare din 24 august 2023, recurentul a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de intimate, iar la data de 29 noiembrie 2023, a depus note scrise însoţite de înscrisuri.

Cauza a fost înregistrată la 3 iulie 2023 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr, iar prin rezoluţia din 30 august 2023 s-a fixat termen pentru judecata recursului la 7 decembrie 2023.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepţia inadmisibilităţii prezentei căi extraordinare de atac, invocată de intimate, urmând a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Cauza are ca obiect recursul împotriva unei decizii pronunţate în revizuirea unei hotărâri date într-o contestaţie în anulare, într-un litigiu privind drepturi de asigurări sociale, prin care se solicită, în principal, anularea deciziei de pensionare emise de Casa de Pensii Sectorială a MAI.

Potrivit art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Prin urmare, pentru a se stabili dacă decizia pronunţată în revizuire este susceptibilă a fi atacată cu recurs urmează a se verifica calea de atac prevăzută de lege pentru decizia a cărei revizuire a fost solicitată.

În cauză, se constată că litigiul vizează drepturi de asigurări sociale, fiind aplicabile normele privind jurisdicţia asigurărilor sociale şi având în vedere calitatea de fost poliţist în cadrul DGPMB a recurentului sunt incidente dispoziţiile speciale ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Astfel, potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 223/2015, respectiv art. 100 "jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curţi de apel", art. 101 "litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale" şi art. 103 "hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel".

Totodată, conform art. 104 "prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

De asemenea, dispoziţii similare se regăsesc şi la art. 152, art. 153 şi art. 155 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

De altfel, legiuitorul a prevăzut la art. 483 alin. (2) C. proc. civ. că "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în [...] conflictele de muncă şi asigurări sociale [...]. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

În acest context, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive [...] 4. hotărârile date în apel fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs", iar în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării".

Din textele de lege evocate, rezultă că hotărârea pronunţată într-un litigiu de asigurări sociale este supusă doar apelului, decizia pronunţată în calea ordinară de atac a apelului nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Conform principiului legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Legea fundamentală arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Astfel, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

În considerarea obiectului cererii de chemare în judecată, respectiv anularea unei decizii de pensionare emise de casa de pensii, hotărârea a cărei revizuire a fost solicitată în cauză are caracter definitiv de la pronunţarea sa, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., înscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (2) din acelaşi cod, în conformitate cu care hotărârile în materia asigurărilor sociale nu sunt supuse căii extraordinare de atac a recursului.

Prin urmare, hotărârea pronunţată în cererea de revizuire, recurată în litigiul pendinte, are caracter definitiv de la pronunţarea sa, potrivit dispoziţiilor cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, întrucât aceasta se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 513 alin. (5), coroborat cu art. 483 alin. (2) din acelaşi cod, în virtutea principiului legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, conform art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1470 din 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 1470 din 7 martie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 decembrie 2023.