Insurance claims not subject to cassation appeal under Article 483(2) of the Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 05.07.2019 pe rolul Tribunalului Alba, sub nr. de dosar x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi C., în calitate de intervenient forţat, a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumei de 14.079,30 RON (sub rezerva majorării până la terminarea cercetării judecătoreşti) cu titlu de daune materiale produse ca urmare a accidentului rutier care a avut loc la data de 27.09.2018; obligarea pârâtei la plata sumei 2.153,00 RON (sub rezerva majorării până la terminarea cercetării judecătoreşti) cu titlu de despăgubire pentru diminuarea câştigului din muncă; obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 Iei (sub rezerva majorării până la terminarea cercetării judecătoreşti) cu titlu de prejudiciului constând în pierderea unei şanse de a promova în grad; obligarea pârâtei la plata sumei de 200.000 Euro (sub rezerva majorării până la terminarea cercetării judecătoreşti) cu titlu de daune morale; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul litigiu.

Prin sentinţa nr. 11/COM/2022 din 18 februarie 2022 pronunţată de Tribunalul Alba a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind despăgubirea pentru diminuarea câştigului din muncă în cuantum de 2153 RON, au fost respinse excepţiile inadmisibilităţii şi prematurităţii capătului de cerere privind despăgubirea pentru pierderea şansei de a promova în grad în cuantum de 10.000 RON, a fost admisă excepţia tardivităţii formulării capătului de cerere privind obligarea B. S.A. la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 195.400 Euro şi s-a constatat decăzut reclamantul A. din dreptul de a-şi modifica cererea principală în sensul obligării pârâtei B. S.A. la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 195.400 Euro. A fost admisă în parte cererea reclamantului A. şi obligată pârâta B. S.A. la plata următoarelor sume de bani în favoarea reclamantului A.: 2.568 RON cu titlu de daune materiale; 1.437 RON cu titlu de despăgubire pentru pierderea câştigului din muncă; 150.000 euro cu titlu de daune morale. A fost respinsă, în rest, cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor materiale şi a despăgubirilor pentru pierderea câştigului din muncă. A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata sumei de 10.000 RON constând în pierderea unei şanse de a promova în grad. A fost respinsă în rest, cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata daunelor morale. A fost obligată B. S.A. la plata sumei de 3.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată - onorariu avocat în favoarea reclamantului A..

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel B. S.A.

Prin decizia civilă nr. 387 din 29 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de B. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 11/COM/2022 pronunţată de Tribunalul Alba pe care a schimbat-o în parte în sensul că au fost reduse la 2.190,67 RON, sumele cu titlu de daune materiale şi la 50.000 euro, sumele cu titlu de daune morale la care a fost obligată B. S.A. în favoarea lui A.. A fost redus la 2.500 RON cuantumul cheltuielilor de judecată - onorariu avocat în favoarea lui A. la care a fost obligată B. S.A. la fond. Au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei apelate.

A. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel.

Intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va examina cu prioritate, potrivit art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului, care primează în faţa excepţiei nulităţii, întrucât vizează principiul legalităţii căilor de atac.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 387 din 29 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, prin care s-a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea promovată de recurentul-reclamant A., având ca obiect pretenţii izvorâte dintr-un contract de asigurare, fiind astfel dedus judecăţii o cerere privitoare la despagubiri în materie de asigurări.

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, instanţa supremă reţine că prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv la data de 05.07.2019, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele din materia asigurărilor.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege. Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 387/2022 din 29 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 387/2022 din 29 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 decembrie 2023.