Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning labor dispute over forestry reclassification to plaintiff federation’s headquarters
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning competence to the Bucharest Court of Appeal, Section VIII for Labor Disputes, thereby upholding the position of the claimant federation over the opposing view of the Brăila Court of Appeal. The dispute involved a labor law action filed by a forestry trade union federation on behalf of its members against state forest management entities, seeking the reclassification of employees into special working conditions (for forest protection and exploitation) and the payment of supplementary social insurance contributions. The core legal issue was determining territorial jurisdiction under Article 28(2) of Law No. 62/2011 and Article 269 of the Labor Code; the court applied Decision No. 1/2013 of the Complete Bench, which establishes that jurisdiction lies with the court at the location of the plaintiff's headquarters. Consequently, because the federation’s registered office is in Bucharest, the Bucharest Court of Appeal was declared competent, overriding the argument that jurisdiction should follow the location of the local member union or the defendant’s seat.
Legislator headnote
AI generatedart. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction resolved by assigning labor dispute over forestry reclassification to plaintiff federation’s headquarters: The dispute involved a labor law action filed by a forestry trade union federation on behalf of its members against state forest management entities, seeking the reclassification of employees into special working conditions (for forest protection and exploitation) and the payment of supplementary social insurance contributions. The core legal issue was determining territorial jurisdiction under Article 28(2) of Law No. 62/2011 and Article 269 of the Labor Code; the court applied Decision No. 1/2013 of the Complete Bench, which establishes that jurisdiction lies with the court at the location of the plaintiff's headquarters. Consequently, because the federation’s registered office is in Bucharest, the Bucharest Court of Appeal was declared competent, overriding the argument that jurisdiction should follow the location of the local member union or the defendant’s seat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for establishing the competent court to resolve the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la 08.12.2022 sub nr. x/2022, reclamanta Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", în numele şi pentru membrii de sindicat identificaţi şi enumeraţi în tabelele cu împuterniciri anexate acţiunii a chemat în judecată pe pârâtele Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, R.N.P. Romsilva - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A. şi R.N.P. Romsilva - Direcţia Silvică Brăila, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtele la încadrarea salariaţilor, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care potrivit atribuţiilor din fişa postului presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic şi cinegetic, exploatări forestiere, în condiţii speciale de muncă, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv, şi în consecinţă, obligarea pârâtei R.N.P. Romsilva - Administraţia Parcului Natural Balta Mică a Brăilei R.A. la încheierea actelor adiţionale la contractul individual de muncă ale salariaţilor, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, în sensul modificării condiţiilor de muncă, din condiţii normale de muncă în condiţii speciale de muncă, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv; a mai solicitat obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale în cuantum de 8% pentru condiţii speciale de muncă pentru salariaţi, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 59/2000, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv şi în continuare, pe toată durata existenţei contractului individual de muncă în condiţii speciale de muncă.
Prin încheierea din 12.05.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a disjuns cererea cu privire la membrul de sindicat A., cauză care a fost înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţei sub nr. x/2023, la 03.07.2023.
Prin sentinţa civilă nr. 3308/26.05.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila.
Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost promovată de către o organizaţie sindicală, respectiv de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva" România, în numele membrului Sindicatului Silvicultorilor Brăileni, afiliat la Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, precum şi aplicabilitatea deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost stabilită calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale şi a instanţei competente de la sediul sindicatului, şi nu de la sediul organizaţiei sindicale.
În aceste condiţii, raportându-se la sediul Sindicatului Silvicultorilor Brăileni care se află în judeţul Brăila, a apreciat că Tribunalului Brăila îi revine competenţa de a soluţiona cauza.
Prin sentinţa civilă nr. 689/04.10.2023, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale; a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa astfel, a reţinut că acţiunea a fost introdusă de o organizaţie de tip federaţie, aceasta având calitatea de reclamantă, astfel că în aplicarea art. 28 din Legea nr. 62/2011 şi a deciziei nr. 1/2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru pronunţarea recursului în interesul legii, competenţa de soluţionare aparţine instanţei în circumscripţia căreia îşi are sediul Federaţia Sindicatelor din Silvicultură "Silva", care se află în Bucureşti.
Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:
Litigiul de faţă a început la 08.12.2022, astfel încât îi sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 62/2011 şi art. 269 din Codul muncii.
Acţiunea de faţă se circumscrie cererilor formulate de organizaţiile sindicale, reglementate de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, potrivit căruia "În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".
Articolul 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011 prevede că organizaţia sindicală este o "denumire generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală".
În aceste condiţii, stabilirea instanţei competente impune aplicarea deciziei nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118/01.03.2013, prin care s-a statuat că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în determinarea competenţei teritoriale se va ţine seama de sediul sindicatului - reclamant.
În cauză, cum reclamanta - Federaţia Sindicatelor din Silvilcultură "Silva" - are sediul în Bucureşti, competenţa teritorială revine Tribunalului Bucureşti.
Cât priveşte calitatea federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte formulează observaţia că şi acestea au aceleaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat dintr-un anumit domeniu ori sector de activitate.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a litigiului în favoarea Tribunalului Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 noiembrie 2023.