Territorial jurisdiction of courts for judicial employees claiming salary recalculation under Art. 127 C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secţia I civilă, la 18 octombrie 2022, sub nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I., în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Oradea şi Ministerul Justiţiei şi cu citarea în calitate de expert a Consiliului Naţional Pentru Combaterea Discriminării, au solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună:

1. Recalcularea indemnizaţiei de încadrare, ca o consecinţă a discriminării, începând cu 3 ani anterior introducerii acţiunii şi, în continuare, pentru viitor, prin includerea, în cadrul vechimii în funcţie, a vechimii dobândite şi în alte funcţii juridice, respectiv avocat (A., C., D.), consilier juridic (B., E., F., H., I.), cadru universitar (G.) şi expert (I.).

2. Obligarea pârâţilor la plata diferenţelor de drepturi salariale, conform petitului nr. 1, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, de la data scadenţei şi până la data plăţii efective.

3. Obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea ordinelor de salarizare individuale, conform petitului nr. 1.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 1-3 din O.G. nr. 137/2000, art. 5, art. 6, art. 8, art. 39 alin. (1) lit. a), art. 40 alin. (2) lit. c) şi f), art. 154 alin. (3), art. 165 şi art. 155 raportat la art. 1 din Legea nr. 53/2003; art. 20, art. 16 alin. (1), art. 53 şi art. 41 din Constituţie, precum si deciziile obligatorii ale ICCJ si CCR indicate în acţiune.

Pârâtul Ministerul Justiţiei, prin întâmpinare, a invocat excepţia necompetentei materiale a Tribunalului Alba, inadmisibilitatea acţiunii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

Prin sentinţa civilă nr. 900/2023 din 29 martie 2023 Tribunalul Alba, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat spre competentă soluţionare cererea formulată de reclamanţi Tribunalului Bihor, secţia civilă.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că litigiul dedus judecăţii are natura juridică a unui litigiu de muncă, că dreptul comun în ipoteza conflictelor individuale de muncă îl reprezintă dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011, faptul că reclamantul are dreptul de opţiune între instanţa locului domiciliului sau a locului de muncă şi, de vreme ce reclamanţii au domiciliul în judeţul Bihor, a conchis că, în cauză, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a pricinii aparţine Tribunalului Bihor.

În ce priveşte calitatea de judecători a reclamanţilor, instanţa de declinare a considerat-o lipsită de relevanţă sub aspectul stabilirii instanţei competente din punct de vedere teritorial.

Astfel, a considerat că, în cauză, nu sunt îndeplinite cerinţele art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. întrucât reclamanţii nu îşi desfăşoară activitatea la Tribunalul Bihor sau la o instanţă inferioară acestuia, dar nici teza prevăzută la alin. (2) şi alin. (21) al aceluiaşi articol, de vreme ce Tribunalul Bihor nu are calitatea de pârât în cauză, dispoziţia legală neputând fi extinsă prin analogie.

De asemenea, cu privire la faptul că reclamanţii îşi desfăşoară efectiv activitatea la Curtea de Apel Oradea, instanţă competentă să soluţioneze calea de atac împotriva hotărârii pronunţate în prima instanţă de către Tribunalul Bihor, a învederat că poate reprezenta cel mult un motiv de strămutare, în condiţiile art. 140 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, a concluzionat că, în cauză, cererea formulată de reclamanţi este de competenţa teritorială a Tribunalului Bihor, secţia I civilă, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secţia I civilă, la 28 aprilie 2023, sub acelaşi număr unic, respectiv 3809/107/2022.

Pentru termenul de judecată din 17 octombrie 2023, reclamanta A. a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bihor, raportat la prevederile art. 127 C. proc. civ.

La termenul de judecată, instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bihor şi a reţinut cauza în pronunţare.

Prin sentinţa civilă nr. 902/LM/2023 din 17 octombrie 2023, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat în favoarea Tribunalului Alba, secţia I civilă acţiunea formulată de reclamanţi.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa, contrar opiniei instanţei de trimitere, a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ., arătând că instanţa competentă pentru soluţionarea cererii era Tribunalul Alba, instanţa inferioară în raport cu Curtea de Apel Oradea.

A punctat instanţa de conflict că, un motiv în plus pentru care Tribunalul Bihor nu este competent teritorial să soluţioneze cauza îl reprezintă faptul că doi dintre reclamanţi îşi desfăşoară activitatea chiar în cadrul secţiei I a Curţii de Apel Oradea, care soluţionează litigii de muncă, existând, aşadar, posibilitatea ca, în final, să fie învestiţi cu apelul declarat împotriva unei hotărâri de fond ce s-ar pronunţa în dosarul de faţă, or tocmai astfel de situaţii a urmărit legiuitorul a evita prin adoptarea prevederilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

În acelaşi timp, a reţinut că Tribunalul Alba este o instanţă competentă material să soluţioneze litigii de muncă din raza Curţii de Apel Alba, curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Oradea, ca atare, era competent să judece cererea reclamanţilor în aplicarea prevederilor potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii şi art. 210 din Legea nr. 62/2011, coroborat cu art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 23 octombrie 2023.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Alba competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că cele două instanţe - Tribunalul Alba şi Tribunalul Bihor - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte, în calitate de instanţă imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea a fost introdusă ulterior intrării în vigoare a acestei legi.

De asemenea, se reţine că prin acţiunea introductivă, reclamanţii, judecători ce îşi desfăşoară efectiv activitatea în cadrul Curţii de Apel Oradea, au solicitat obligarea pârâţilor, printre care şi Curtea de Apel Oradea, la recalcularea şi plata efectivă a unor drepturi salariale despre care se afirmă că le-ar fi datorate.

În acest context, Înalta Curte constată că art. 127 C. proc. civ. este norma aplicabilă în stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze acţiunea reclamanţilor, incidenţa acestui text de lege fiind atrasă de calitatea acestora de judecători la Curtea de Apel Oradea, precum şi de calitatea de pârât a acestei instanţe.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Articolul 127 C. proc. civ. este o normă specială de competenţă care se aplică atunci când reclamantul este o persoană care îşi desfăşoară activitatea în justiţie, ca judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier şi care impune, atunci când acţiunea este de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, să sesizeze una din instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea. Raţiunea acestui text de lege se regăseşte în imperativul asigurării aparenţei de imparţialitate a instanţei. Or, o astfel de aparenţă este înlăturată, în viziunea legiuitorului, dacă o cerere în justiţie formulată de un judecător ar ajunge să fie soluţionată, în primă instanţă sau în căile de atac, de colegii acestuia de instanţă sau poate chiar de secţie.

Dispoziţiile alin. (1) al art. 127 C. proc. civ. sunt aşadar norme de ordine publică în ceea ce priveşte necompetenţa instanţelor din raza teritorială a curţii de apel unde se află şi instanţa la care funcţionează judecătorul care are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia. Aşa fiind, acesta este obligat să sesizeze una dintre instanţele arătate în text.

Altfel spus, prevederile legale evocate instituie un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul care are calitatea de reclamant, precum şi o prorogare legală de competenţă teritorială în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanţei.

Având în vedere că dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. instituie, în acelaşi timp, o competenţă teritorială alternativă iar dreptul de opţiune între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine în mod exclusiv părţii reclamante, conform art. 116 C. proc. civ., odată ce aceasta şi-a manifestat opţiunea de a introduce acţiunea la una din instanţele competente teritorial (în speţă, Tribunalului Alba), această instanţă a devenit competentă teritorial să soluţioneze pricina, instanţa astfel învestită neavând dreptul de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opţiune al reclamantului.

Se constată că, în cauză, reclamanţii au uzat de dispoziţiile normei analizate, exprimându-şi opţiunea de a învesti cu soluţionarea litigiului Tribunalul Alba, instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Alba, învecinată Curţii de Apel Oradea, la care aceştia îşi desfăşoară efectiv activitatea, determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Pentru aceste considerente, în aplicarea prevederilor art. 127 alin. (1) C. proc. civ. şi faţă de alegerea făcută de reclamanţi în favoarea unei instanţe competente alternativ, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) din acelaşi act normativ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 noiembrie 2023.