Inadmissibility of cassation appeal in insurance compensation proceedings due to statutory exclusion from extraordinary review
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, leaving the Court of Appeal’s decision in force, which modified the lower court's judgment to order the insurance company defendant to pay reduced moral damages to two of the three claimants while dismissing the remaining claims. The dispute involved a civil action for compensation arising from insurance matters, where the claimants initially sought damages for material and moral harm against an insurance company and its intermediary, with the appellate court partially reducing the awarded sums. The decisive legal basis for the inadmissibility was Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, as amended by Law No. 310/2018, which explicitly excludes decisions in insurance matters from being subject to appeal before the High Court, thereby rendering the appellate decision final and definitive at the time of its issuance.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 499 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal in insurance compensation proceedings due to statutory exclusion from extraordinary review: Împotriva acestei decizii, recurenţii-reclamanţi C., A. şi B. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 21 noiembrie 2023
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea transmisă la data de 21.09.2021 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub dosar nr. x/2021 reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâta D. S.A., cu citarea intervenientului forţat E., solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 500.000 euro daune morale şi 7.000 dolari daune materiale în favoarea reclamantei A.; 250.000 euro daune morale şi 7.665 RON daune materiale în favoarea reclamantului B.; 250.000 euro daune morale în favoarea reclamantei C., cu cheltuieli de judecată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 10, 11 din Legea nr. 132/2017.
Prin sentinţa civilă nr. 207/C/25.05.2022 Tribunalul Braşov a admis în parte cererea formulată de reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâta D. S.A. şi intervenientul forţat E., a dispus obligarea pârâtei D. S.A. la plata sumei de 100.000 euro, echivalent în RON la data plăţii reprezentând despăgubiri morale şi a sumei de 3.503 RON, reprezentând despăgubiri materiale, în favoarea reclamantului B.; la plata sumei de 15.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri morale, în favoarea reclamantei C.; la plata sumei de 50.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri morale şi a sumei de 7.000 dolari, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri materiale, în favoarea reclamantei A. şi a respins în rest cererea formulată de reclamanţi.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât pârâta S.C. D. S.A., cât şi reclamanţii A., B. şi C..
Prin decizia civilă nr. 559/Ap/2023 din 28 martie 2023, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă a admis apelul declarat de apelanta pârâtă S.C. D. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 207/C din data de 25.05.2022, pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pe care a schimbat-o în parte, şi în consecinţă:
A obligat pe pârâta S.C. D. S.A. la plata sumei de 75.000 Euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri morale în favoarea reclamantului B., precum şi la plata sumei de 25.000 Euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând despăgubiri morale în favoarea reclamantei A..
A păstrat restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
Totodată, a respins apelul declarat de apelanţii reclamanţi A., B. şi C., împotriva sentinţei civile nr. 207/C din data de 25.05.2022, pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei decizii, recurenţii-reclamanţi C., A. şi B. au declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs, reclamanţii au solicitat, în esenţă, în principal, admiterea recursului formulat, casarea în întregime a deciziei civile nr. 559/2023 şi în rejudecare, admiterea apelului pe care l-au formulat şi respingerea apelului D.; în subsidiar, au solicitat admiterea recursului formulat, casarea în întregime a deciziei civile nr. 559/2023 şi în rejudecare, respingerea apelului D. şi menţinerea în întregime a sentinţei civile nr. 207/2022 pronunţată de Tribunalul Braşov, cu cheltuieli de judecată.
În şedinţa publică din 21 noiembrie 2023, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului, rămânând în pronunţare asupra acesteia.
Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., inadmisibilitatea prezentei căi extraordinare de atac, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Este de menţionat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ. în art. 457.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Totodată, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările şi completările ulterioare, "dispoziţiile art. 483 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, se aplică proceselor pornite începând cu data de 01 ianuarie 2019".
Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii - 22.09.2021, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din asigurări.
Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Conform principiului legalităţii căilor de atac consacrat de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei ".
Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 559/Ap/2023 din 28 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi C., A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 559/Ap/2023 din 28 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 noiembrie 2023.