Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2354/2023 AI generated

Annulment of extraordinary appeal for failure to articulate statutory grounds of cassation against interim suspension order

Case Number Decizia nr. 2354/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the defendant against the Court of Appeal's interlocutory order suspending the trial, leaving the suspension of the proceedings in force. The dispute arose from a civil liability case involving the non-return of an advance payment, where the Court of Appeal had suspended the judgment of appeal regarding the first-instance decision that awarded damages to the claimant. The decisive legal basis for the annulment was the lack of specific grounds of illegality, as the appellant failed to formulate arguments that could be subsumed under the exhaustive grounds for cassation listed in Article 488(1) of the Civil Procedure Code, triggering the statutory nullity sanction under Articles 486(1)(d), 486(3), and 489(2) of the same Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ; Annulment of extraordinary appeal for failure to articulate statutory grounds of cassation against interim suspension order: Calea de atac nu a fost întemeiată pe niciunul din motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
annulment proceedings grounds for cassation article of civil procedure statutory basis suspension of payments interlocutory decision

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 15 noiembrie 2023

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată şi reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pârâtul B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 2.448,81 euro, cu titlu de prejudiciu produs prin nerestituirea diferenţei avansului spre decontare acordat de către A. S.R.L., precum şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul demers judiciar.

Pârâtul a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 752,27 euro, cu titlu de diurnă neachitată, la cursul B.N.R. din ziua efectuării plăţii, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentiţa civilă nr. 926 din 23 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, a fost admisă în parte cererea principală, formulată de reclamanta-pârâtă A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul-reclamant B.. A fost respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant B., ca neîntemeiată. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 2.448,60 euro, în RON, la cursul B.N.R. din ziua plăţii, reprezentând diferenţă avans. S-a luat act că reclamanta îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul a declarat recurs.

Prin decizia nr. 1665 din 21 septembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de recurs în favoarea Curţii de Apel Ploieşti.

Prin încheierea din 5 aprilie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării recursului declarat de pârâtul B. împotriva sentinţei civile nr. 926 din 23 iunie 2020, pronunţate de Tribunalul Prahova, secţia I civilă, în contradictoriu cu reclamanta S.C. A. S.R.L.

Împotriva încheierii de suspendare din 5 aprilie 2023, pârâtul a formulat cerere de recurs, prin care a solicitat admiterea recursului şi fixarea unui termen de judecată pentru soluţionarea cauzei.

Calea de atac nu a fost întemeiată pe niciunul din motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante la 2 iunie 2023, iar aceasta nu a depus la dosar întâmpinare.

La 4 septembrie 2023, recurentul a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat admiterea recursului, iar pe fond admiterea contestaţiei. A precizat că la termenul de judecată din 15 noiembrie 2023 nu s-a aflat în ţară, întrucât lucrează în străinătate, astfel că judecata cauzei urma să se facă în lipsa sa.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ, "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Totodată, art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ prevede că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din cod.

Din analiza coroborată a dispoziţiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea acestora, astfel încât criticile să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Aşadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesuală civilă, precum şi formularea acestora cu depăşirea termenului legal sunt sancţionate cu nulitatea recursului.

Soluţia adoptată de legiuitor este justificată de faptul că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Instanţa supremă constată, pe de o parte, că recurentul nu şi-a întemeiat cererea pe niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar, pe de altă parte, că, prezenta cerere de recurs nu conţine precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate împotriva încheierii atacate.

Din examinarea dispoziţiilor imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. reiese că instanţa de recurs are obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 din Cod, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

În considerarea celor ce preced, văzând că recurentul nu a formulat critici care să poată fi subsumate motivelor de recurs reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3), raportat la art. 489 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) din acelaşi cod, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva încheierii din 5 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-pârât B. împotriva încheierii din 5 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 noiembrie 2023.