Jurisdictional conflict over challenge to pension ordinance modifications: administrative jurisdiction precedence based on principal cause of action under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi la 21 februarie 2023 sub dosar nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanţei să constate vătămarea drepturilor şi intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea şi actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi Hotărârea de Guvern nr. 28/2023, privind actualizarea soldelor de grad, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 13.01.2023, precum şi obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne să restituie sumele reţinute din pensie, rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 şi H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în Monitorul Oficial nr. 41 din 13.01.2023, art. 1 şi art. 2, conform gradului de agent şef principal de poliţei deţinut, sume actualizate, după caz, cu indicele de inflaţie şi a plăţii dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Prin acţiune, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII, pct. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi ale art. 79 alin. (1) din Constituţia României.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 9 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Pârâtul Guvernul României a formulat întâmpinare, prin care a invocat necompetenţa materială a instanţei, excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru nemotivare, inadmisibilitatea acţiunii şi lipsa calităţii sale procesuale pasive, solicitând, în subsidiar, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a invocat excepţia necompetenţei materiale şi funcţionale a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale; excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Pe fond, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii.

Prin sentinţa nr. 135/2023 din 10 mai 2023, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A., în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă - complet specializat în soluţionarea de litigii de muncă şi asigurări sociale, reţinând incidenţa dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cât şi din Legea nr. 304/2022, din care reiese că legiuitorul a prevăzut competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea tribunalului la o secţie sau, după caz, la un complet specializat în conflicte de muncă şi asigurări sociale, iar din punct de vedere teritorial în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului.

Pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia I civilă - completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale, cauza a fost înregistrată la 17 mai 2023, sub acelaşi nr. 2710/99/2023, iar la termenul de judecată din 19 iunie 2023, instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale, asupra căreia a rămas în pronunţare la termenul fixat la data de 18 septembrie 2023.

Prin sentinţa civilă nr. 1538/2023 din 18 septembrie 2023, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă - completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei materiale exclusive a instanţei şi a declinat competenţa materială de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa prevederilor art. 9 din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Iaşi, secţia I civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 23 octombrie 2023, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate în cauză de reclamantul A., Înalta Curte constată că competenţa de soluţionare a litigiului îşi găseşte rezolvarea în calificarea juridică a cererii deduse judecăţii.

Astfel, se reţine că reclamantul, fost militar, beneficiind de pensie de serviciu, se consideră vătămat în drepturile sale prin modificările legislative aduse de O.U.G. nr. 59/2017, sens în care se constată că reclamantul a dedus judecăţii o acţiune cu mai multe capete de cerere, capătul principal fiind cel de constatare a vătămării produse prin adoptarea unui O.U.G., ce atrage competenţa instanţelor de contencios administrativ, restul capetelor de cerere având caracter subsidiar.

În acest context, se reţin cele consemnate în minuta întâlnirilor preşedinţilor secţiilor specializate ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel dedicate unificării practicii judiciare în domeniul contencios administrativ şi fiscal de la Bucureşti 22 - 23 mai 2023, unde s-a dezbătut problematica instanţei competente să soluţioneze acţiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare, începând cu data de 1 ianuarie 2022, a dispoziţiilor art. XXIV pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, dezbaterea purtându-se între competenţa Tribunalelor sau a Curţilor de Apel, strict în ceea ce priveşte secţia de contencios administrativ şi fiscal, nicidecum a secţiilor specializate în judecarea litigiilor de muncă.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", iar conform alin. (4) a aceluiaşi articol " În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmare a unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Raportat la situaţia premisă constând în formularea unei cereri în cadrul procedurii prevăzute la art. 9 din Legea nr. 554/2004 şi în existenţa unei legături directe între vătămarea pretinsă şi adoptarea O.U.G. a cărei neconstituţionalitate se invocă, instanţa competentă să soluţioneze cauza este cea de contencios administrativ, chiar dacă raportul juridic litigios dedus judecăţii vizează materia prestaţiilor sociale sau raporturi juridice de altă natură. Această soluţie este impusă explicit la art. 9, unde legiuitorul nu face nicio distincţie în funcţie de natura raportului juridic dedus judecăţii, or când legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

Aşadar, în ceea ce priveşte calificarea juridică a cererii dată de reclamant, este evident că acesta a înţeles să învestească instanţa de contencios administrativ, motivarea şi temeiurile de drept fiind clare în sensul susţinerii aplicării art. 9 Legea nr. 554/2004.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil, părţile pot determina nu numai existenţa procesului, prin declanşarea procedurii judiciare şi prin libertatea de a pune capăt procesului, ci şi conţinutul procesului, prin stabilirea cadrului procesual, obiectul şi cauza acestuia.

Deşi, din interpretarea art. 22 C. proc. civ. se desprinde faptul că, de regulă, invocarea unui anumit text de lege de către o parte nu împietează asupra dreptului judecătorului de a stabili şi aplica textul corect situaţiei de fapt fundamentate juridic de către aceasta, instanţa nu poate schimba o încadrare juridică peste voinţa părţii, în condiţiile în care partea a stabilit expres calificarea juridică şi motivele de drept asupra cărora a înţeles să limiteze dezbaterile, în temeiul rolului judecătorului în aflarea adevărului, nu se poate deroga de la principiul disponibilităţii în procesul civil.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2023.