Jurisdictional conflict over pension restitution claims arising from constitutional challenge to emergency pension indexation ordinance

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la 20 martie 2023 sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I, să se constate:

1. existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime şi plata drepturilor băneşti, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017;

2. obligarea pârâtului Guvernul României la desfiinţarea O.U.G. nr. 59/2017 şi asigurarea fondurilor necesare pentru restituirea sumelor privind indexarea şi actualizarea pensiei de care ar fi beneficiat dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad;

3. obligarea pârâţilor la restituirea sumelor reţinute din pensie rezultate din indexarea şi actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi H.G. nr. 28/2023 pentru actualizarea cuantumului soldei de grad, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare în baza art. 3, alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

4. excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 în raport de dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 79, alin. (1) din Constituţia României, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei şi suspendarea judecăţii cauzei în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ (art. 7, alin. (5), art. 9, alin. (1), (2), (4) şi 5), Deciziile Curţii Constituţionale nr. 95/2018 şi nr. 50/2022.

Prin întâmpinările formulate în cauză, pârâtele GUVERNUL ROMÂNIEI şi CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M.A.I au invocat, printre altele şi excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Galaţi, instanţa rămânând în pronunţare pe acest aspect.

Prin sentinţa civilă nr. 84/2023 din 16 mai 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a M.A.I, cauza fiind declinată spre competentă soluţionare, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

Pentru hotărî astfel, instanţa a reţinut că obiectul acţiunii îl reprezintă drepturi de asigurări sociale provenite din pensia militara de stat a reclamantului, acesta contestând în fapt neindexarea şi neactualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea nr. 153/2017, ca urmare a intervenirii modificărilor dispoziţiilor art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 59/2017 pe care le apreciază ca fiind neconstituţionale, iar nu calea reglementată la art. 9 din Legea nr. 554/2004, la instanţa de contencios administrativ.

Potrivit art. 154 din Legea nr. 263/2010 "(1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizaţii şi pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul".

Astfel, în materia litigiilor care au ca obiect drepturi/despăgubiri ce derivă din pensie, potrivit legislaţiei în vigoare funcţionează instanţe/secţii de specialitate, competenţa instanţelor de contencios administrativ nefiind atrasă, în astfel de cauze, prin invocarea art. 9 din Legea nr. 554/2004 care nu este aplicabil în cauză sau prin formularea unui capăt de cerere prin care se solicită obligarea pârâţilor să emită un act administrativ prin care să dispună încetarea reţinerilor respective.

Aşadar, pentru a fi atrasă competenta instanţei de contencios administrativ, instanţa a apreciat că raportul ar trebui să fie unul de drept administrativ şi nu unul de asigurări sociale, cum este cazul în speţa de faţă, in privinţa căruia legiuitorul a instituit o jurisdicţie specială.

La 19 iunie 2023, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, iar la termenul de judecată din 27 septembrie 2023, instanţa a pus în discuţie din oficiu, potrivit art. 130-131 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei şi totodată excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Brăila.

Tribunalul Brăila, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 659/2023 din 27 septembrie 2023 a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul A., în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalul Brăila, secţia I civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 23 octombrie 2023, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate în cauză, Înalta Curte constată că prin acţiune, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Casa de Pensii Sectorială a MAI, să se constate existenţa vătămării drepturilor şi intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, acesta precizând că dispoziţiile actelor normative criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale reglementate de art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi obligaţia respectării Constituţiei, supremaţia sa şi a legilor, a art. 79 alin. (1) referitor la Consiliul Legislativ, precum şi a art. 147 alin. (4) privind deciziile Curţii Constituţionale, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei şi suspendarea judecăţii cauzei în conformitate cu art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", iar conform alin. (4) a aceluiaşi articol " În situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmare a unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Aşadar, capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat şi restituirea contribuţiilor ce i-au fost reţinute din pensie urmare a ordonanţei de urgenţă criticate pentru neconstituţionalitate, reprezintă un capăt de cerere accesoriu aflat tot în competenţa instanţei de contencios administrativ, în conformitate cu art. 123 C. proc. civ.:

"(1) Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120", situaţie în care nu se încadrează solicitările reclamantului.

Prin urmare, această cerere accesorie se încadrează şi în prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 care stipulează că "Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative" astfel că, cererea reclamantului prin care solicită restituirea contribuţiilor reţinute în baza ordonanţei de guvern criticate pentru neconstituţionalitate, precum şi dobânda legală penalizatoare şi actualizarea cu rata inflaţiei a sumelor, reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri.

În acest context, se constată că prezentul litigiu nu poate fi calificat ca un litigiu de asigurări sociale, întrucât într-un astfel de litigiu nu se poate pretinde decât restituirea sumelor în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, respectiv, art. 65 din Legea nr. 223/2015 - prin decizie de revizuire.

Astfel, art. 107 din Legea nr. 263/2010 prevede că - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire, iar art. 65 din Legea nr. 223/2015 are o formulare similară - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. Din această perspectivă, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine instanţei de contencios administrativ.

În ceea ce priveşte competenţa materială, se constată că potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, astfel că, fiind vorba de contestarea unei ordonanţe de urgenţă emise de Guvern, competenţa aparţine Curţii de Apel Galaţi în conformitate cu art. 10 alin. (3) din lege.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2023.