Negative jurisdictional conflict over payment order: territorial incompetence ex officio barred when defendant fails to contest forum choice.

Şedinţa publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Rădăuţi la 9 noiembrie 2022 sub nr. x/2022, creditorul S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu debitorul S.C. B. S.R.L., a solicitat instanţei să dispună emiterea unei ordonanţe de plată prin care să fie obligată pârâta la plata sumei de 7.660 RON reprezentând contravaloarea facturii nr. x din 29.11.2021 în valoare de 9820 RON, factură ce a fost achitată parţial cu suma de 2.160 RON, rămânând de plată 7.660 RON, şi la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1013 şi art. 451 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 476 din 15 februarie 2023, Judecătoria Rădăuţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, întrucât reclamanta nu a dovedit existenţa unui contract din care să reiasă că locul de executare a obligaţiei prevăzută în cuprinsul acestuia ar fi în raza de competenţă a Judecătoriei Rădăuţi, context în care s-a apreciat că sunt aplicabile prevederile 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar sediul pârâtei este în localitatea Moara Vlăsiei, judeţ Ilfov.

Pe rolul Judecătoriei Buftea, cauza a fost înregistrată la 24 aprilie 2023, având acelaşi număr de dosar, iar la termenul de judecată din 26 septembrie 2023, s-a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, reţinându-se cauza în pronunţare pe această excepţie.

Prin sentinţă nr. 8703 din 6 octombrie 2023, Judecătoria Buftea a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de creditorul S.C. A. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Rădăuţi, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ce prevăd că necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare şi, cum acesta nu a contestat competenţa teritorială a Judecătoriei Rădăuţi, cauza a rămas câştigată instanţei sesizate iniţial.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Rădăuţi şi Judecătoria Buftea s-a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 18 octombrie 2023, pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanţele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.

Delimitarea atribuţiilor instanţelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenţei, materială şi teritorială.

Din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii formulate de creditoarea S.C. A. S.R.L., Înalta Curte constată că obiectul cererii deduse judecăţii este ordonanţă de plată, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 1014 şi urm. C. proc. civ.

Potrivit art. 1016 C. proc. civ. "dacă debitorul nu plăteşte în termenul prevăzut la art. 1015 alin. (1) creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă".

Astfel, competenţa teritorială este reglementată, în principiu, de norme dispozitive, care prezintă anumite particularităţi în ceea ce priveşte posibilitatea de invocare a excepţiei de necompetenţă respectiv, necompetenţa relativă poate fi invocată numai de partea în favoarea căreia a fost creată acea normă de competenţă, poate fi invocată numai in limine litis, şi anume, numai prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen la care părţile sunt legal citate iar părţile pot conveni, expres sau tacit, să deroge de la normele competenţei relative.

În acest context, art. 130 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

În speţă, pârâta deşi legal citată, nu a înţeles să conteste competenţa teritorială a Judecătoriei Rădăuţi, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., astfel că, manifestarea de voinţă a reclamantei care a introdus cererea de chemare în judecată la Judecătoria Rădăuţi a atras competenţa teritorială a acestei instanţe, aşa încât, instanţa nu mai putea pune în discuţie problema necompetenţei teritoriale, neputând să-şi decline competenţa din oficiu, întrucât prin alegerea făcută de reclamantă, această instanţă a devenit exclusiv competentă a judeca litigiul cu care a fost învestită, moment de la care orice altă instanţă posibil competentă, a pierdut această prerogativă.

Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2023.