Inadmissibility of extraordinary appeal for generic invocation of legal violations without fitting statutory grounds for cassation
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the extraordinary appeal (contestație în anulare) as inadmissible, thereby upholding the lower court's decision that dismissed the plaintiff's original claim and counterclaims, and ordered the plaintiff to pay the defendant EUR 5,000 in litigation costs. The dispute originated from a civil action for moral damages based on a challenged loan agreement, where the plaintiff had previously exhausted ordinary appeals (appeal and cassation) regarding the composition of the appellate court and legal errors, but the Supreme Court now rejected the final challenge. The decisive legal basis was Article 503 of the Code of Civil Procedure, which restricts the grounds for an extraordinary appeal to specific, limitatively defined motives; the court held that the appellant's generic invocation of legal violations and arguments concerning the lower court's composition did not fit the statutory requirements for this specific remedy, as it failed to demonstrate a violation by the cassation instance itself, and rejected the counterparty's request for a judicial fine due to the absence of bad faith.
Legislator headnote
AI generatedart. 1572 din C. civ, art. 286 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 alin. (2) C. proc. civ; Inadmissibility of extraordinary appeal for generic invocation of legal violations without fitting statutory grounds for cassation: Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., arătând că, în privinţa unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluţionat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare şi nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abţinere.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 31 octombrie 2023
Deliberând asupra contestaţiei în anulare, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la 20.07.2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. Galaţi a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L. Bucureşti, obligarea pârâtei la plata echivalentului în RON al sumei de 60.000 euro RON cu titlu de daune morale şi la plata cheltuielilor de judecată.
În drept, a invocat dispoziţiile art. 969 şi următoarele şi ale art. 1572 din C. civ. de la 1864.
Pârâta B. S.R.L. a denunţat ca fals înscrisul reprezentat de contractul de comodat cu autor probabil administratorul statutar al reclamantei, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, susţinând că înscrisul este nul absolut.
La 27.01.2021, societatea C. S.A. din Bucureşti a depus la dosar cerere de intervenţie principală şi accesorie în favoarea pârâtei, aceasta invocând un interes personal rezultat din calitatea de debitoare/împrumutată faţă de pârâtă şi din calitatea de locatar al imobilului ce a făcut obiectul comodatului.
Prin încheierea din 24.02.2021, instanţa a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi şi, totodată, a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie, iar prin încheierea de şedinţă din 02.04.2021, a respins cererea de intervenţie principală ca inadmisibilă.
Prin sentinţa civilă nr. 832/2021 din 23 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă a respins acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., ca nefondată. Totodată, a admis cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtei B. S.R.L., formulată de intervenienta C. S.A. şi a obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu de avocat).
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta a declarat apel.
Prin decizia nr. 203/2022 din 8 iunie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de S.C. A. S.R.L., reprezentată prin administrator D., împotriva sentinţei civile nr. 832/23.06.2021 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2020.
Împotriva acestei decizii, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., arătând că, în privinţa unuia dintre membrii completului de judecată ce a soluţionat apelul a existat un caz de incompatibilitate, însă din cauza lipsei studiilor juridice nu a cunoscut că avea dreptul să formuleze o cerere de recuzare şi nici că respectivul judecător ar fi trebuit să formuleze o cerere de abţinere.
Totodată, a criticat decizia pentru existenţa unor motive contradictorii, în privinţa aplicării în cauză a art. 286 C. proc. civ.
Prin cererea înregistrată la 08.07.2022, intimata B. S.R.L. a solicitat Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă completarea dispozitivului deciziei nr. 203/08.06.2022 cu soluţia referitoare la acordarea cheltuielilor de judecată în sumă de 2.500 RON.
Prin decizia nr. 281/2022 din 14 septembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a admis cererea de completare formulată de intimata B. şi a dispus completarea deciziei civile nr. 203 din 08.06.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în sensul că a obligat apelanta A. S.R.L., prin administrator D., la plata către intimata B. S.R.L. a sumei de 2.500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs şi împotriva deciziei nr. 281/14.09.2022, susţinând că hotărârea este nelegală, întrucât, la momentul pronunţării deciziei, la dosarul cauzei nu existau factura şi chitanţa care să dovedească efectuarea cheltuielilor de judecată. Totodată, a susţinut că nu a fost citată în faţa instanţei de apel, pentru termenul din 14.09.2022.
Recursul a fost întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 3, 5 şi 8 C. proc. civ.
La 06.12.2022, au fost înregistrate la dosarul cauzei întâmpinarea şi recursul incident împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, formulate de intervenienta S.C. C. S.A. Prin recursul incident întemeiat pe art. 491, 488 alin. (1) pct. 6 şi 8, precum şi pe art. 286 C. proc. civ., s-a solicitat înlocuirea considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022 cu cele ale sentinţei pronunţate de prima instanţă.
Prin decizia nr. 766 din 29 martie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins ca nefondate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziilor nr. 203/08.06.2022 şi nr. 281/14.09.2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă şi ca neavenit recursul incident declarat de recurenta-intervenientă S.C. C. S.A. împotriva considerentelor deciziei nr. 203/08.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Totodată, a respins, ca nefondate, cererea recurentei-interveniente C. S.A., de sancţionare a recurentei-reclamante A. S.R.L., prin aplicarea unei amenzi judiciare, precum şi cererea intimatei-pârâte B. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva deciziei instanţei de recurs (decizia nr. 766/29.03.2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020), la 10 august 2023, în termen legal, societatea A. S.R.L., prin reprezentant legal D., a formulat contestaţie în anulare, prin care a solicitat admiterea căii de atac şi anularea deciziei nr. 766/2023 pronunţată în dosarul nr. x/2020.
În drept, contestatoarea a menţionat că formulează contestaţia în anulare în temeiul art. 503 şi următoarele din C. proc. civ.
În cuprinsul contestaţiei în anulare, autorul demersului judiciar a arătat, în esenţă, că, deşi a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în sensul că instanţa de apel nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, întrucât unul dintre membrii completului de apel trebuia să se abţină de la judecarea cauzei, în soluţionarea recursului, instanţa nu a ţinut cont de această încălcare a legii.
Totodată, a precizat că nu este o persoană cu studii juridice, motiv pentru care nu a cunoscut că avea posibilitatea legală de a face cerere de recuzare.
În continuare, autorul prezentului demers judiciar a formulat diverse aprecieri/apărări care vizează istoricul/izvorul litigiului - contractul de comodat încheiat în anul 2008, susţineri care, în realitate, se circumscriu exclusiv fondului litigiului.
La 5 octombrie 2023, intimata B. S.R.L., prin avocat, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea contestaţiei în anulare, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de avocat, sens în care a anexat şi dovezi, iar, la 16 octombrie 2023, contestatoarea a formulat un răspuns la întâmpinarea depusă de intimata B. S.R.L., solicitând a fi avut în vedere la soluţionarea cauzei.
La 17 octombrie 2023, intimata C. S.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare formulate, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată, cu aplicarea unei amenzi judiciare contestatoarei pentru săvârşirea abaterii judiciare prevăzute de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ.
Examinând contestaţia în anulare formulată, Înalta Curte urmează să o respingă, ca inadmisibilă, în considerarea următoarelor argumente:
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. (contestaţia în anulare obişnuită - al cărei obiect poate fi o hotărâre definitivă) şi art. 503 alin. (2) C. proc. civ. (contestaţia în anulare specială - al cărei obiect poate fi atât o hotărâre a instanţei de recurs, cât şi o hotărâre a instanţei de apel care, potrivit legii, nu mai poate fi atacată cu recurs).
Contestatoarea S.C. A. S.R.L. şi-a întemeiat prezentul demers judiciar intitulat "contestaţie în anulare" pe dispoziţiile art. 503 şi următoarele din C. proc. civ.
Însă, instanţa învestită cu judecarea unei contestaţii în anulare poate exercita un control judecătoresc al hotărârii atacate numai în măsura în care motivele de contestaţie în anulare, limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (1) - (2) C. proc. civ., sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită.
În speţă, autorul prezentului demers judiciar a invocat, în mod formal şi necircumstanţiat, incidenţa dispoziţiilor prevăzute în art. 503 şi următoarele C. proc. civ., neindicând care ar fi, în aprecierea sa, motivul concret de contestaţie în anulare incident în cauză.
În plus, aşa-zisele motive de fapt şi de drept indicate nu permit încadrarea în vreunul dintre cazurile/motivele de contestaţie în anulare expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ., întrucât autorul prezentului demers judiciar a formulat, pe de o parte, critici/susţineri cu privire la fondul litigiului, care nu se încadrează în vreunul dintre motivele de contestaţie în anulare prevăzute de lege, iar acele critici referitoare la alcătuirea instanţei nicidecum nu pot constitui motiv de contestaţie în anulare conform art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. întrucât nu privesc alcătuirea instanţei de recurs care a pronunţat hotărârea/decizia atacată cu prezenta cale extraordinară de atac, după cum nu pot fi analizate nici din perspectiva motivului de contestaţie în anulare prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., întrucât autorul prezentului demers judiciar nu a susţinut omisiunea instanţei de recurs de a cerceta acel motiv de recurs, ci doar că, în accepţiunea sa, instanţa nu a ţinut cont de respectiva încălcare a legii invocată în recurs.
Prin urmare, se reţine că titlularul prezentului demers judiciar nu a formulat nicio critică care să vizeze vreunul din motivele prevăzute expres şi limitativ de dispoziţiile art. 503 alin. (1)-(2) C. proc. civ., acesta indicând în mod formal dispoziţiile art. 503 C. proc. civ.
Or, simpla nemulţumire a părţii faţă de hotărârile pronunţate în cauză şi invocarea generică a temeiului de drept nu constituie o motivare circumstanţiată a căii de atac în acord cu normele procedurale anterior menţionate, contestatoarea având obligaţia să arate şi să dezvolte motive apte de a fi încadrate în cazurile expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (1) sau alin. (2) C. proc. civ.
Constatând, aşadar, că, în speţă, criticile deduse judecăţii nu se circumscriu niciunuia dintre motivele contestaţiei în anulare reglementate de dispoziţiile art. 503 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 766 din 29 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.
Cu privire la cererea intimatei B. S.R.L. de obligare a contestatoarei A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, Înalta Curte constată că intimata B. S.R.L., reprezentată de avocat cu împuternicire aflată la fila x, a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli, în sumă de 5000 RON, conform facturii nr. x din 26.09.2023 şi chitanţei nr. x din 26.09.2023 aflate la dosar.
Faţă de soluţia de respingere a contestaţiei în anulare, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga contestatoarea A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu de avocat, în sumă de 5000 RON, către intimata B. S.R.L.
Cât priveşte solicitarea de aplicare a unei amenzi judiciare, formulată de intimata C. S.A. prin întâmpinare, Înalta Curte reţine că, deşi intimata a solicitat aplicarea unei amenzi judiciare pentru fapta prevăzută la art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., nu este suficient ca cererea, în speţă, contestaţia în anulare, să fie respinsă, ci trebuie să fie introdusă cu rea-credinţă, adică, să existe elementul subiectiv dedus din atitudinea ilicită a titularului cererii formulate.
În speţa de faţă, nu poate fi reţinută reaua-credinţă în formularea contestaţiei în anulare, atâta timp cât timp autorul acesteia, pe lângă faptul că nu are pregătire juridică, nu a făcut decât să uzeze de un mecanism procedural reglementat de lege, iar intimata nu a dovedit că autorul prezentului demers judiciar ar fi urmărit un alt scop decât acela de a obţine anularea hotărârii atacate, aşa cum, de altfel, a şi solicitat în mod expres.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 766 din 29 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatoarea A. S.R.L. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 RON către intimata B. S.R.L.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 octombrie 2023.