Pension contribution recalculation: failure to motivate rejection of revision for violation of res judicata

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului.

1. Obiectul cererii.

La data de 4 mai 2022, revizuentul A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 2311 din 8 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuentul a susţinut că această decizie încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 1913 din 25 noiembrie 2009, pronunţate de Tribunalul Teleorman, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2009, irevocabilă prin decizia civilă nr. 2048/R din 5 mai 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti. Astfel, s-a învederat că în cadrul acestui dosar s-a fixat stagiul de cotizare de 20 ani, folosit la determinarea punctajului mediu anual, la stabilirea pensiei şi la recalcularea acesteia, în timp ce prin hotărârea nr. 2311/08.04.2022 pronunţată în dosarul nr. x/2021 s-a dispus ca la recalcularea pensiei să se folosească stagiul de cotizare mai mare de 20 de ani.

Iniţial, cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, care, prin decizia nr. 2051 din 18 octombrie 2022, a declinat competenţa soluţionării acesteia în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, unde a fost înregistrată pe rolul secţiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. de dosar x/2021

2. Soluţia instanţei de revizuire. Hotărârea recurată.

Prin decizia civilă nr. 877 din 10 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.

II. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul A., solicitând admiterea recursului şi, în consecinţă, admiterea cererii de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, a relevat, cu titlul de chestiuni prealabile, aspecte teoretice privind autoritatea de lucru judecat, inclusiv din perspectiva interpretărilor date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin deciziile pronunţate în recursuri în interesul legii, susţinând, în esenţă, că decizia nr. 877/10/02/2023 are un caracter lacunar, în cuprinsul acesteia nefiind expus niciun argument juridic care să justifice soluţia de respingere a revizuirii în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A arătat recurentul că singurul argument juridic al instanţei este menţionarea art. 513 alin. (3) C. proc. civ., care stabileşte faptul că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii, evitând să amintească partea finală a aceluiaşi text, care face vorbire şi despre "faptele pe care se întemeiază" revizuirea.

Recurentul aminteşte faptul că autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă, în cazul său chestiunea litigioasă fiind stagiul de cotizare folosit la ieşirea la pensie şi la recalcularea pensiei, aspect care a fost tranşat definitiv prin hotărârea judecătorească nr. 1913/25.11.2009.

Faţă de prevederile art. 430 alin. (2) C. proc. civ., recurentul consideră că este evident că se recunoaşte autoritatea de lucru judecat a considerentelor decisive şi a celor decizionale.

Faţă de cele arătate, recurentul consideră că, oricât de puternice ar fi argumentele aduse de judecător în hotărârea sa, aceasta nu valorează nimic pentru justiţiabil şi pentru societate în general, dacă dreptul recunoscut nu este pe deplin valorificat, altfel spus, dacă respectiva hotărâre judecătorească nu se concretizează şi nu este întocmai executată.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 20.04.2023, sub nr. x/2021*.

Apărarea în cauză

Intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII TELEORMAN nu a formulat întâmpinare la recurs.

III. Procedura de soluţionare a recursului

Cu titlu prealabil, se reţine că prezentul proces este guvernat de dispoziţiile C. proc. civ. în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, întrucât acţiunea introductivă a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 16 martie 2021, aşadar după intrarea în vigoare a acestei legi.

Prin rezoluţia din 08 iunie 2023, a completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, s-a fixat termen pentru judecarea recursului la data de 19 octombrie 2023, termen ulterior preschimbat din oficiu pentru data de 26 octombrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în temeiul art. 490 alin. (2) din C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

IV. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Procedând la analiza criticilor formulate de recurentul-revizuent, ce privesc omisiunea instanţei de revizuire de a analiza încălcarea autorităţii de lucru judecat, invocată în cuprinsul cererii de revizuire, Înalta Curte constată că sunt întemeiate.

Se reţine astfel că solicitarea de revizuire a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care reglementează posibilitatea formulării acestei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. o constituie necesitatea asigurării respectării autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, astfel încât să nu existe posibilitatea ca cea de-a doua instanţă, învestită cu soluţionarea aceluiaşi litigiu, să ignore faptul că acesta şi-a găsit deja dezlegare jurisdicţională şi să statueze în sens contrar primei judecăţi.

În prezenta cauză, revizuentul a invocat în susţinerea cererii de revizuire, încălcarea, prin decizia civilă nr. 2311/08.04.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021 a autorităţii de lucru judecat de care se bucură sentinţa civilă nr. 1913/25.11.2009, pronunţată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr. x/2009.

Fiind chemată să se pronunţe asupra acestui motiv de revizuire, instanţa învestită cu soluţionarea cererii a arătat, pe de-o parte, că cele două dosare, în care s-au pronunţat hotărârile pretins potrivnice, au avut un obiect diferit, iar pe de altă parte că în considerentele celei de-a doua hotărâri s-a analizat incidenţa primei sentinţe şi raţiunile care au stat la baza acesteia.

Ca şi concluzie, instanţa de revizuire a reţinut că în speţă nu este vorba despre hotărâri potrivnice ori despre încălcarea autorităţii de lucru judecat, nefiind aşadar incident motivul de revizuire invocat.

Faţă de modalitatea în care a fost expus raţionamentul pe care s-a fundamentat soluţia pronunţată, nu reiese dacă revizuirea a fost apreciată drept inadmisibilă pe motiv că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile autorităţii de lucru judecat, conform art. 431 alin. (1) din C. proc. civ. sau dacă motivul respingerii cererii l-a constituit împrejurarea că încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu poate determina retractarea hotărârii ori acela că incidenţa autorităţii de lucru judecat a fost deja analizată de instanţa care a pronunţat hotărârea ce se solicită a fi revizuită.

Procedând în acest mod, instanţa de revizuire a nesocotit îndatorirea care decurge din prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., aceea de a oferi un răspuns clar, precis şi necontradictoriu cererii cu soluţionarea căreia a fost învestită, într-o manieră care să permită titularului cererii să înţeleagă motivul concret care a determinat respingerea acesteia.

Ca efect al nesocotirii obligaţiei care incumbă judecătorului în legătură cu motivarea hotărârii judecătoreşti, recurentul-revizuent nu a beneficiat de garanţiile prevăzute de lege în legătură cu exercitarea dreptului la apărare şi, ca atare, de respectarea principiilor procesuale care formează conţinutul dreptului la un proces echitabil, ce includ dreptul părţii de a fi în mod real "ascultată", în sensul examinării reale a cererii sale, ceea ce atestă vătămarea adusă drepturilor sale procesuale şi atrage anularea actului de procedură întocmit cu nerespectarea legii, conform art. 179 din C. proc. civ.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2) şi art. 497 din C. proc. civ., găsind întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, în vederea lămuririi tuturor aspectelor cuprinse în cererea formulată de revizuent, din perspectiva întrunirii cerinţelor de admisibilitate a cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu respectarea art. 14 şi art. 22 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul recurentul-revizuent A. împotriva deciziei civile nr. 877 din 10 februarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2023.