Territorial jurisdiction for post-retirement indemnity claims against a judicial body: Application of Civil Procedure Code Article 127 versus Labor Code Article 269

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la 16 decembrie 2022, în dosarul nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Gorj, obligarea acestuia la calcularea şi plata indemnizaţiei prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi la plata dobânzilor legale cuvenite pentru suma respectivă, de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

La termenul de la 6 aprilie 2023, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 427/PI din aceeaşi dată şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Gorj.

În esenţă, Tribunalul Timiş a reţinut că, dat fiind obiectul cauzei, şi anume litigiu de muncă, este competent să soluţioneze cauza tribunalul în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul. A mai reţinut că reclamantul, care a fost judecător la Tribunalul Gorj, este pensionar şi are domiciliul în Municipiul Târgu Jiu, Judeţul Gorj, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., ci cele ale art. 269 alin. (2) Codul muncii. În consecinţă, s-a stabilit că instanţa competentă este Tribunalul Gorj.

Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluţionare Tribunalului Gorj.

La termenul de la 5 octombrie 2023, Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, pe care a admis-o prin sentinţa nr. 935 din aceeaşi dată, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Timiş, a constatat ivit conflictul de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

În esenţă, Tribunalul Gorj a reţinut că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. se aplică atât în cazul în care reclamantul este judecător, cât şi în cazul în care cererea de chemare în judecată este formulată de către o instanţă sau împotriva instanţei competente să soluţioneze litigiul în fond. Faţă de dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi alin. (2)1 din acelaşi cod, s-a constatat că este competent să soluţioneze cauza Tribunalul Timiş.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Timiş competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele, respectiv Tribunalul Timiş, secţia I civilă şi Tribunalul Gorj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre cele două instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Instanţa supremă reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamantul, care a avut calitatea de judecător în cadrul Tribunalului Gorj şi care este pensionar la data formulării cererii de chemare în judecată, a solicitat plata unei indemnizaţii, în contradictoriu cu Tribunalul Gorj.

Conform art. 269 Codul muncii, cererile referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Potrivit dispoziţiilor art. 127 alin. (2) coroborat cu alin. (2)1 C. proc. civ., în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii. Aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Din interpretarea dispoziţiilor art. 127 alin. (2)1 C. proc. civ. raportat la alin. (2) al aceluiaşi articol, rezultă că reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Având în vedere că obiectul prezentului dosar îl constituie plata unei indemnizaţii în temeiul art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi faţă de prevederile art. 269 alin. (2) Codul muncii, instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii este Tribunalul Gorj, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Craiova.

Întrucât pârât în cauză este Tribunalul Gorj, reclamantul poate sesiza orice alt tribunal din raza curţilor de apel învecinate Curţii de Apel Craiova. Reclamantul a ales sa sesizeze Tribunalul Timiş, aflat în circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, învecinată Curţii de Apel Craiova.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2023.