Territorial jurisdiction for union-represented labor claims: competence vested in the union's headquarters under Law No. 367/2022 and Labor Code Art. 269

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 27.12.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanta Federaţia Sindicală Hipocrat din România, în numele membrilor de sindicat: A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, obligarea acestuia la plata voucherelor de vacanţă în cuantum de 1450 RON pentru anul 2020 precum şi a cheltuielilor de judecată efectuate cu acest proces.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 8/2009 cu modificările şi completările ulterioare, O.U.G. nr. 107/2018, H.G. nr. 215/2009, art. 28, 32, 41 alin. (1) şi (2), art. 208 din Legea nr. 62/2011 şi art. 27, art. 40 alin. (2), art. 229 alin. (4) şi art. 267 din Codul Muncii.

Prin sentinţa civilă nr. 1740/2023, pronunţată la data de 30.03.2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

În considerentele hotărârii de declinare a competenţei s-a reţinut, în esenţă, că mandatul dat de salariaţii menţionaţi în tabelele anexate acţiunii aflate la filele x Federaţiei Sindicale Hipocrat din România nu este dat unei organizatii sindicale de apartenenţă, conform prevederilor art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, care prevăd faptul că organizaţiile sindicale, astfel cum sunt definite de art. 1 lit. u) (fie că este vorba de sindicat, federaţie sau confederaţie), pot să apere un drept al membrilor săi.

Tribunalul a apreciat că un salariat al unei unităţi, în speţă Spitalul Clinic Judetean de Urgenţă Slatina, nu poate să fie membru al organizaţiei sindicale de tipul Federatiei, întrucât potrivit Legii sindicatului, federaţia sindicală este alcătuită, potrivit art. 41, din sindicate şi nu din salariaţii unei unităţi.

Organizatia sindicală este, aşa cum prevăd dispozitiile art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, o denumire generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală.

Dintre toate formele de organizatii sindicale reglementate de lege, este evident însă că salariatul nu se poate afla în raport juridic decât cu sindicatul la care a aderat sau la a cărui constituire a contribuit, în baza dreptului la asociere prevăzut de art. 3 din Legea 62/2011.

Prin urmare, a apreciat instanţa că "organizaţia sindicală’’ la care face referire art. 28 din Legea sindicatelor nu poate fi decât sindicatul.

Un alt argument în sensul sus-menţionat este şi că, în aceeaşi secţiune a 5-a din Titlul II, Capitolul I al Legii nr. 62/2011, sectiune unde se află plasat articolul 28 în discuţie, denumită "Atribuţiile organizaţiilor sindicale" se află şi art. 31, care reglementează în mod distinct posibilitatea federaţiilor sau confederaţiilor sindicale (care sunt tratate separat conform art. 41 din acelasi act normativ ca fiind forme de asociere a organizaţiilor sindicale) de a asigura, la cererea organizaţiilor sindicale afiliate, asistenţa sau reprezentarea intereselor acestora din urmă în relaţia cu angajatorii sau organizaţiile acestora.

De asemenea, concluzia în sensul că reprezentantul în instanţă al salariatului într-un conflict individual de muncă nu poate fi decât sindicatul al cărui membru este salariatul, se desprinde chiar din motivarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Decizia nr. 1/2013, privind judecarea recursului în interesul legii ce a format obiectul dosarului nr. x/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013.

În niciun moment în decizia Înaltei Curţi nu se vorbeste de legitimitatea procesuală activă a federaţiei la care este afiliat sindicatul al cărui membru este salariatul reclamant sau de determinarea competenţei teritoriale în funcţie de sediul federaţiei.

În consecinţă, tribunalul a apreciat că salariaţii reclamanţi nu puteau împuternici în mod valabil Federaţia pentru a-i reprezenta în prezentul proces

În aceste condiţii, în care mandatul dat de salariaţi Federaţiei nu este valabil, instanţa a considerat că aceştia pot sta în judecată doar în nume propriu, caz în care competenţa teritorială este determinată de domiciliul salariaţilor sau de locul de muncă potrivit dispoziţiilor art. 269 Codul muncii şi art. 210 din Legea 62/2011.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul rolul Tribunalului Olt sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 321/2023 din 22 iunie 2023, Tribunalul Olt, secţia I civilă, şi-a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi, în consecinţă, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, a reţinut că Federaţia Sindicală Hipocrat din România a formulat acţiune în numele membrilor de sindicat menţionaţi în tabelele anexate acţiunii introductive, astfel că în aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 62/2011, Federaţia are calitate de reclamant.

Aspectele privind legitimarea procesuală activă a federaţiei reţinute de prima instanţă învestită vizează modalitatea de soluţionare a procesului şi nu stabilirea competenţei teritoriale în cauză.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 21.07.2023, sub numărul x/2022.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtului Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina la plata voucherelor de vacanţă în cuantum de 1450 RON pentru anul 2020.

Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a conflictului de muncă pendinte, instanţa supremă, în raport de data introducerii acţiunii, respectiv 27.12.2022, va avea în vedere dispoziţiile legale specifice jurisdicţiei muncii, cele prevăzute de art. 28 din Legea dialogului social nr. 367/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 1238 din 22 decembrie 2022 şi statuările din Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din noua lege a dialogului social nr. 367/2022, asemenea reglementărilor anterioare, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, printre care se numără şi dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora.

Organizaţiile sindicale au fost definite prin art. 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii, confederaţii sindicale şi uniuni sindicale teritoriale.

Art. 269 alin. (2) din Codul muncii prevede că cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

Totodată, prin decizia dată în interesul legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 367/2022), referitor la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat, precum şi a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost 284 alin. (2)] din Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, s-a statuat că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte, pentru identitate de raţiune, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, formulează observaţia că şi acestea au aceleaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat dintr-un anumit domeniu ori sector de activitate. Şi în acest caz, pentru promovarea unei acţiuni în justiţie de către organizaţiile sindicale este necesară o împuternicire scrisă din partea membrilor acestora.

Faţă de împrejurarea că sediul Federaţiei Sindicale Hipocrat din România se află în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.

Pentru considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.