Territorial jurisdiction for trade union actions in labor disputes: competence established at the seat of the federation under the 2013 jurisprudence on active procedural capacity.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction between the Bucharest and Dolj District Courts, ruling that the Bucharest Court had exclusive territorial competence to hear the case and ordering the file transferred there, thereby establishing the validity of the first court's declination. The dispute involved a labor law action brought by a forestry federation on behalf of unionized employees against two state forestry entities, seeking classification into special working conditions, execution of addenda to employment contracts, and payment of supplementary social insurance contributions, with the jurisdictional conflict arising from whether competence lay at the seat of the federation or the specific labor union of the affected employees. The Court relied on Article 28 of Law No. 62/2011 regarding the active procedural capacity of trade union organizations, Article 269(2) of the Labor Code defining territorial jurisdiction by the plaintiff's seat, and its own 2013 case law establishing that for actions filed by unions in the name of members, the competent court is the one at the seat of the trade union organization, confirming that the federation's headquarters in Bucharest dictated jurisdiction over the employees' workplace locations.
Legislator headnote
AI generatedart. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015, art. 194 C. proc. civ, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, art. 148 alin. (1) din Legea nr. 62/2011, art. 28 din Legea nr. 62/2011, art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011; Territorial jurisdiction for trade union actions in labor disputes: competence established at the seat of the federation under the 2013 jurisprudence on active procedural capacity: - obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale, în cuantum de 8%, pentru condiţii speciale de muncă pentru salariaţii, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2) - (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv şi în continuare, pe toată durata existenţei contractelor individuale de muncă ale respectivilor angajaţi, în condiţii speciale de muncă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, la data de 10.11.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanta Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a solicitat, în numele şi pentru membrii de sindicat identificaţi şi enumeraţi în tabelele cu împuterniciri anexate cererii de chemare în judecată şi în contradictoriu cu pârâţii - Regia Naţională a Pădurilor- Romsilva şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Dolj pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
- obligarea pârâtelor la încadrarea salariaţilor, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă, care potrivit atribuţiilor din fişa postului presupun desfăşurarea a cel puţin uneia dintre următoarele activităţi: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice şi piscicole şi a ariilor naturale protejate, control silvic şi cinegetic, exploatări forestiere, construcţii forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier şi împăduriri, în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv;
- obligarea pârâtei RNP - Romsilva - Direcţia Silvică Dolj la încheierea actelor adiţionale la contractele individuale de muncă ale salariaţilor, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, în sensul modificării condiţiilor de muncă, din condiţii normale de muncă în condiţii speciale de muncă, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv;
- obligarea pârâtelor la plata contribuţiei suplimentare de asigurări sociale, în cuantum de 8%, pentru condiţii speciale de muncă pentru salariaţii, având calitatea de personal silvic, încadraţi în condiţii speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2) - (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 16.12.2019 sau pentru salariaţii angajaţi ulterior datei de 16.12.2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv şi în continuare, pe toată durata existenţei contractelor individuale de muncă ale respectivilor angajaţi, în condiţii speciale de muncă.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194 C. proc. civ., art. 1 alin. (3), alin. (2) alin. (1), art. 6 alin. (1)-(4), (9), art. 15 lit. a) şi art. 17 din H.G. nr. 229/2009, art. 1 alin. (1), art. 2 lit. b), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 4 alin. (2) lit. a) - f), 20 alin. (2) - (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată şi completată prin Legea nr. 234/2019, art. 40 alin. (2) lit. c), f), art. 41 alin. (1) şi alin. (3) lit. d), art. 229 alin. (4) şi art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 Codul Muncii republicat, art. 28, art. 148 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social şi art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 473/2023, pronunţată la 02 februarie 2023, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
În considerentele hotărârii de declinare a competenţei s-a reţinut, în esenţă, că în cazul stabilirii calităţii procesuale active în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în decizia nr. 1/2013, a menţionat expres denumirea de organizaţie sindicală (acestea fiind denumirea generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală după cum reiese din art. 1 lit. u) din Legea dialogului social nr. 62/2011), iar în cazul problemei de drept referitoare la instanţa competentă în soluţionarea acestor acţiuni, a făcut referire la sediul sindicatului.
A mai reţinut instanţa că printre membrii federaţiei reclamante se numără şi Sindicatul Liber din Direcţia Silvică Craiova, care are sediul în Craiova, jud. Dolj (acesta apărând drepturile membrilor săi, angajaţi în cadrul pârâtelor).
Prin stabilirea instanţei competente la sediul sindicatului şi nu la cel al organizaţiei sindicale (federaţie) se asigură într-adevăr o protecţie mai eficientă a drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat, având în vedere că de cele mai multe ori locul de muncă al acestora este în acelaşi judeţ în care se află sediul sindicatului din care fac parte, cum este cazul şi în speţa de faţă.
2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub acelaşi număr de dosar, iar prin sentinţa civilă nr. 1160/2023 din 03 mai 2023, instanţa şi-a declinat la rândul său competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi, în consecinţă, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În argumentarea soluţiei, a reţinut că în privinţa calităţii în care Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a acţionat în prezenta cauză, observând împuternicirile de la dosar şi precizările depuse, a constatat că membrii de sindicat, salariaţi ai Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva au împuternicit Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva să formuleze în numele lor, acţiune în instanţă.
Astfel, cum s-a statuat în practica judiciară, dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 62/2011 nu disting în funcţie de tipul de organizaţie sindicală, iar potrivit art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011 termenul "organizaţie sindicală" este denumirea generică pentru sindicat, federaţie sau confederaţie sindicală.
A mai adăugat tribunalul că prin decizia nr. 1/2013, pronunţându-se în recurs în interesul legii, Înalta Curte a stabilit că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.
Prin urmare, faţă de legitimarea procesuală activă a federaţiilor sindicale pentru formularea acţiunii în numele membrilor de sindicat care i-au dat împuternicire scrisă şi având în vedere că sediul reclamantei Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva este situat în Bucureşti, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 19.07.2023, sub numărul x/2022.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată având ca obiect obligarea pârâtelor Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva - Direcţia Silvică Dolj la încadrarea membrilor de sindicat în condiţii speciale de muncă, încheierea unor acte adiţionale în acest sens şi plata contribuţiilor suplimentare de asigurări sociale, cerere formulată de Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva, în numele membrilor de sindicat indicaţi în tabelele anexă.
Pentru a determina competenţa teritorială de soluţionare a conflictului de muncă pendinte, instanţa supremă va avea în vedere dispoziţiile legale specifice jurisdicţiei muncii, cele prevăzute de art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011 şi statuările din Decizia nr. 1/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii.
Potrivit prevederilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 61/2011 a dialogului social, organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2) ale aceluiaşi articol, printre care se numără şi dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora.
Organizaţiile sindicale au fost definite prin art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, ca fiind o denumire generică pentru sindicate, federaţii sau confederaţii sindicale.
Art. 269 alin. (2) din Codul muncii prevede că cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.
Totodată, prin decizia dată în interesul legii nr. 1 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justitie, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011), referitor la calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiuni promovate în numele membrilor de sindicat, precum şi a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) [fost 284 alin. (2)] din Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 118 din 01 martie 2013, s-a statuat că "instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".
Cât priveşte calitatea procesuală activă a federaţiilor, confederaţiilor sau uniunilor sindicale, ca forme de asociere a sindicatelor/organizaţiilor sindicale, Înalta Curte, pentru identitate de raţiune, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, formulează observaţia că şi acestea au aceleaşi drepturi ca ale sindicatelor/organizaţiilor sindicale care le constituie, având în vedere scopul pentru care s-a realizat această asociere, respectiv apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, membri ai unui sindicat dintr-un anumit domeniu ori sector de activitate.
Faţă de împrejurarea că sediul Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva se află în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.
Pentru considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul spre soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.