Exclusive territorial jurisdiction for consumer contracts: effective residence overrides legal domicile

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, la data de 07.11.2022, sub numărul x/2022, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 450,40 RON - debit principal; dobânda contractuală de 0,1 % conform art. 10 din Contractul de furnizare gaze naturale nr. x/15.07.2021, până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată în sumă de 50 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1026 şi urm. din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 1003/2023 din data de 27.02.2023, pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut, cu titlu prealabil, faptul că reclamantul din prezenta cauză este un profesionist, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, iar cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unui consumator, în sensul art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Conform art. 1028 alin. (2) C. proc. civ., competenţa teritorială de soluţionare a cererii de valoare redusă se stabileşte conform dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) din cod, cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin derogare de la regula generală instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în cuprinsul art. 121 din cod este prevăzut faptul că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa de la domiciliul consumatorului, pârâta având domiciliul pe raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, aşa cum reiese din verificările efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor.

2. La data de 11.04.2023 cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 5349, pronunţată la data de 15 septembrie 2023, Judecătoria Sectorului 6 a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, instanţa a constatat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ. care consacră competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului.

Cu privire la "domiciliu", raportat la obligaţia de stabilire a competenţei teritoriale, legiuitorul a avut în vedere locul unde pârâtul locuieşte efectiv, fiind egale din punct de vedere juridic atât domiciliul legal, cât şi reşedinţa, dacă aceasta a fost cunoscută de cealaltă parte anterior litigiului. În acest sens, în numeroase decizii, Înalta Curte a precizat că prin "domiciliu" în sens procesual se înţelege acela pe care o persoană şi l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăieşte, deoarece scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu este ca părţile aflate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă dreptului la apărare.

Instanţa a reţinut că prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a arătat că are domiciliul în Bucureşti şi reşedinţa, unde a şi solicitat a-i fi comunicate actele de procedură, în Mun. Târgu Jiu, str. 14 octombrie, nr. 137A, judeţul Gorj. Această adresă corespunde şi cu adresa indicată de reclamantă şi care reprezintă locul de consum ce a generat pretenţiile solicitate prin cererea de chemare în judecată. Prin urmare, această adresă, înregistrată ca reşedinţă în evidentele informatizate, reprezintă locuinţa pârâtei, fiind relevantă, din punct de vedere juridic, în stabilirea competenţei teritoriale.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 27.09.2023, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În cauză, reclamanta A. S.A. a formulat o cerere de valoare redusă prin care a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 450,40 RON - debit principal; dobânda contractuală de 0,1 % conform art. 10 din Contractul de furnizare gaze naturale NR. x/15.07.2021, până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă este reglementată prin dispoziţiile din Titlul X al C. proc. civ. ale art. 1028 statuând în favoarea judecătoriei competenţa materială de a soluţiona cererea în primă instanţă, competenţa teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

Regula de drept comun în materia competenţei teritoriale este înscrisă la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Prin urmare, regula instituită de art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziţie legală care să stabilească o altă instanţă competentă din punct de vedere teritorial.

Înalta Curte reţine însă că, în cauză, sunt supuse judecăţii raporturile contractuale dintre un profesionist şi un consumator, cererea de valoare redusă fiind fundamentată pe un contract de prestări servicii încheiat cu consumatorul.

Competenţa de soluţionare a cererilor formulate împotriva unui consumator este reglementată de dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. potrivit cu care "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

În vederea stabilirii instanţei în a cărei circumscripţie domiciliază pârâta consumator, se reţine că, deşi la momentul sesizării instanţei aceasta avea domiciliul legal, potrivit procesului-verbal de verificare a bazei de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor în municipiul Bucureşti, str. x, locuia la adresa de reşedinţă din municipiul Târgu-Jiu, str. 14 octombrie, nr. 137A, judeţul Gorj, aşa cum s-a arătat prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, aceasta fiind, de altfel, şi adresa aleasă de pârâtă pentru comunicarea actelor de procedură.

În acelaşi sens, se constată că adresa de reşedinţă corespunde şi cu locul de consum ce a generat pretenţiile solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit dispoziţiilor art. 87 C. civ. "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

De asemenea, potrivit art. 88 şi art. 90 C. civ., reşedinţa este locul unde persoana îşi are locuinţa secundară şi poate fi considerată domiciliu dacă acesta din urmă nu este cunoscut.

Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială exclusivă pentru ipoteza cererilor formulate de profesionist împotriva pârâtului consumator, fără a se conferi profesionistului dreptul de alegere a instanţei competente teritorial, norma antereferită urmărind scopul protecţiei drepturilor consumatorului.

Acest scop nu poate fi atins decât dacă domiciliul pârâtului consumator este asociat cu noţiunea de locuinţă efectivă, pentru ca acesta să nu poată fi lipsit de exerciţiul facil şi deplin al drepturilor sale procesuale.

Pe de altă parte, legea permite părţilor, în condiţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., chiar să deroge prin convenţia acestora de la competenţa teritorială stabilită în funcţie de domiciliul legal înscris în cartea de identitate.

În cauză, se observă conţinutul afirmaţiilor scrise, exprese ale pârâtei consumator din cadrul procesului declanşat de profesionist împotriva acesteia, cum că domiciliază efectiv la adresa de reşedinţă aflată pe raza teritorială a Judecătoriei Târgu-Jiu, prima instanţă sesizată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

Aşa fiind, în raport de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, secţia Civilă, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.