Small-claims telecom fee dispute assigned to consumer's declared Bucharest residence.

Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, la data de 12.10.2021, sub numărul x/2021, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat instanţei, ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună obligarea acesteia la plata sumei totale de 3345,35 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de telecomunicaţii şi/sau a ratelor echipamentelor achiziţionate, datorate potrivit prevederilor contractuale.

De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1028 şi urm. din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 4111/2022 din data de 14.10.2022 pronunţată de Judecătoria Piatra-Neamţ, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut, din coroborarea dispoziţiilor art. 126 alin. (2) (interpretat a contrario) cu art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. că, în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, în situaţia în care părţile nu au convenit alegerea instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire, competenţa teritorială aparţine unei anumite instanţe, respectiv cea de la domiciliul consumatorului, competenţa teritorială având un caracter absolut.

A mai arătat instanţa că la data introducerii cererii de chemare în judecată, domiciliul pârâtei era în municipiul Piatra-Neamţ, însă reşedinţa declarată la momentul formulării acţiunii era în Sectorul 2, Bucureşti . Potrivit art. 87 C. civ. domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală.

De asemenea, s-a mai reţinut că din punct de vedere procesual, în privinţa noţiunii de "domiciliu", dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege locul unde o persoană stă în fapt la data sesizării instanţei, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din prevederile art. 153 şi următoarele C. proc. civ., fiind acela ca părţile aflate în litigiu să fie înştiinţate de existenţa procesului, pentru respectarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti sub acelaşi număr de dosar.

Prin sentinţa civilă nr. 15387/2022, pronunţată la data de 24 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 2 a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra-Neamţ. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În argumentarea soluţiei, instanţa a constatat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ. care consacră competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului.

În prezenta cauză, conform verificărilor D.E.P.A.B.D. efectuate de către instanţă din oficiu, domiciliul pârâtei, la data sesizării instanţei, se afla în circumscripţia Judecătoriei Piatra-Neamţ.

În ceea ce priveşte stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei din perspectiva domiciliului/reşedinţei pârâtului, instanţa a apreciat că este necesar a se avea în vedere interpretarea coroborată şi sistematică a dispoziţiilor art. 107 şi art. 108 C. proc. civ., care stabilesc ordinea de prioritate a aplicării celor două criterii legale, competenţa revenind instanţei de la reşedinţa pârâtului doar dacă domiciliul pârâtului este necunoscut.

Astfel, dacă în materia citării persoanelor fizice, dispoziţiile art. 155 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. au în vedere locuinţa efectivă a părţii citate, stabilind că, în cazul în care partea nu locuieşte la domiciliu, citarea se va face la reşedinţa cunoscută, totuşi în materia competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, dispoziţiile art. 108 C. proc. civ. stabilesc în mod expres faptul că, în principiu, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei de la reşedinţa pârâtului doar dacă domiciliul acestuia este necunoscut.

Or, în cauza dedusă judecăţii, domiciliul legal al pârâtei la data sesizării instanţei de executare este cunoscut conform verificărilor D.E.P.A.B.D. efectuate de către instanţă din oficiu, acesta aflându-se în circumscripţia Judecătoriei Piatra-Neamţ.

3. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 07.08.2023, sub numărul x/2021.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia I civilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

În cauză, reclamanta A. S.R.L. a formulat o cerere de valoare redusă prin care a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 3345,35 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor de telecomunicaţii şi/sau a ratelor echipamentelor achiziţionate, datorate potrivit prevederilor din contractul încheiat cu societatea C. S.A.

Potrivit art. 1028 "competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei, competenţa teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun".

Înalta Curte reţine că, în cauză, sunt supuse analizei raporturile contractuale dintre un profesionist şi un consumator având în vedere obiectul şi cauza cererii deduse judecăţii, respectiv o acţiune în realizare, în executarea unui contract de prestări servicii încheiat cu pârâta consumator.

Ambele instanţe aflate în conflict au reţinut incidenţa art. 121 C. proc. civ. potrivit cu care "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile", controversa purtând asupra stabilirii adresei de domiciliu a pârâtei.

În ceea ce priveşte domiciliul pârâtei, în calitatea sa de consumator, se reţine că, deşi potrivit procesului-verbal depus la dosar conţinând verificările efectuate în baza de date a Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor rezulta domiciliul la adresa din municipiul Piatra-Neamţ, judeţul Neamţ, nu s-a putut realiza procedura de citare în mod legal, rezultând caracterul formal al acestei înregistrări.

Potrivit art. 90 alin. (1) C. civ., reşedinţa este considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 87 C. civ. "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală", constatându-se că pârâta şi-a declarat în cauză domiciliul în Bucureşti, şos. x.

Aşa fiind, în raport de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 octombrie 2023.