Competence conflict over appellate jurisdiction for civil liability claims involving professional parties

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 169/29.03.2023, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a admis în parte acţiunea formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva pârâţilor B. şi C., a obligat pârâtul B. să plătească reclamantei suma de 220.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plăţii, împreună cu dobânda legală aferentă, precum şi suma de 7.431 RON, reprezentând onorariu notarial perceput pentru încheierea contractului nr. x/15.08.2008 şi suma de 1.925 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. A admis în parte cererea de chemare în garanţie formulată de către pârâtul B. împotriva chemaţilor în garanţie Instituţia Prefectului Argeş - Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole şi Forestiere, U.A.T. Comuna Drăganu şi Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş, a obligat chematele în garanţie U.A.T. Comuna Drăganu şi Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş să plătească pârâtului suma de 220.000 euro, în echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plăţii, împreună cu dobânda legală aferentă, suma de 7.431 RON şi suma de 1.925 RON. A respins ca neîntemeiată cererea privind chemata în garanţie Instituţia Prefectului Argeş - Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Agricole şi Forestiere şi ca nefondată cererea de chemare în garanţie formulată de către Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş împotriva chematului în garanţie D.. A obligat pârâtul B. să plătească reclamantei suma de 7.203,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar diferenţa de 7.203,5 RON, către Statul Român. A obligat chematele în garanţie U.A.T. Comuna Drăganu şi Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş să plătească pârâtului suma de 5.000 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru, iar diferenţa de 9.407 RON, Statului Român şi suma de 4.000 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Prin sentinţa civilă nr. 383/05.07.2022, Tribunalul Argeş, secţia Civilă a respins cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 169/29.03.2023, formulată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş în ceea ce priveşte cererea de chemare în garanţie formulată de către B. împotriva Comisiei Judeţene de Fond Funciar Argeş şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA - Direcţia Silvică Argeş a declarat apel împotriva acestei sentinţe, iar U.A.T. Comuna Drăganu a declarat apel împotriva aceleiaşi hotărâri şi a încheierii din 21.06.2022.

Prin încheierea din 03.04.2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă şi-a declinat competenţa materială procesuală în favoarea secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul aceleiaşi curţi de apel.

Pentru a hotărî astfel, făcând trimitere la art. 35 alin. (2) şi art. 45 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, la statuările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii din deciziile nr. 18/2016 şi nr. 17/2018, a reţinut că în condiţiile în care există o secţie civilă a curţii de apel în competenţa căreia s-a stabilit în mod exclusiv soluţionarea "cauzelor cu profesionişti", această competenţă materială este de ordine publică, nefiind permis ca o astfel de cauză să fie soluţionată de o altă secţie civilă, care nu are stabilită o astfel de competenţă, ca urmare a înregistrării dosarului în calea de atac la secţia respectivă (fie ca urmare a unei greşeli în managementul dosarului, fie ca urmare a declinării competenţei de către prima secţie civilă învestită).

Totodată, a constatat că prin hotărârea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Piteşti nr. 5/2016 s-a decis că secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti judecă toate cauzele cu profesionişti, iar prin decizia nr. 31/21.03.2023, emisă de Preşedintele Curţii de Apel Piteşti au fost înfiinţate completuri specializate în cauze cu profesionişti în cadrul secţiei sus-menţionate.

În acest context, apreciind că obiectul prezentei cauze îl reprezintă completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 169/2022, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2021, ce are ca obiect acţiune în pretenţii întemeiate pe răspunderea pentru evicţiune, urmare a admiterii acţiunii în revendicare şi a constatării nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.08.2008, încheiat între societatea reclamantă, în calitate de profesionist şi pârâţi şi că acesta se circumscrie domeniului de activitate al secţiei a II-a Civile, că din informaţiile furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Argeş, rezultă că reclamanta are ca obiect de activitate cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare, iar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.08.2008 a fost încheiat în desfăşurarea activităţii economice, a stabilit că toate acţiunile care derivă din neexecutarea sau anularea acestui contract atrag competenţa instanţei specializate în soluţionarea litigiilor cu profesionişti, respectiv a secţiei a II-a Civile, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti.

Prin încheierea din 24.04.2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi-a declinat competenţa materială procesuală în favoarea secţiei I Civile; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a hotărî astfel, a apreciat că faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, precum şi de natura eminamente civilă a litigiului principal, dedusă, pe de o parte, din obiectul enunţat, dar şi de cauza care l-a determinat, şi anume aceea că, în cadrul operaţiunii de comparare a titlurilor de proprietate, s-a reţinut nulitatea procesului-verbal de punere în posesie, precum şi că terenul în litigiu aparţine domeniului public al Statului, raportul juridic dedus judecăţii în cauza principală este supus, în întregime, C. civ., calitatea de profesionist a uneia dintre părţi fiind lipsită de relevanţă, câtă vreme litigiul nu îşi are cauza în activitatea economică obişnuită, curentă, a profesionistului.

De asemenea, a stabilit că raportat la prevederile art. 226 alin. (1) din Legea de punere în aplicare noului C. civ., litigiul din cauza principală nu face parte din categoria celor enumerate de acest text de lege, nefiind supus unei legi speciale aplicabile, cel puţin în parte, raporturilor ce decurg din activitatea economică a profesioniştilor.

Mai mult, a constatat că deşi prin hotărârea nr. 5/2016, Colegiul de Conducere al Curţii de Apel Piteşti a stabilit că, începând cu data de 15.03.2016, dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a judecat pe fond, să fie soluţionate de secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii, hotărârea de colegiu evocată este anterioară modificărilor aduse art. 36 din Legea nr. 304/2004, prin Legea nr. 212/2018, în sensul distincţiei introduse de legiuitor între cauze civile şi cauze cu profesionişti, care, în opinia sa, nu poate fi realizată decât în raport cu obiectul sau natura cauzei.

A apreciat că, la aceeaşi concluzie se ajunge şi în raport cu statuările constante ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora, în căile de atac se păstrează în mod corespunzător competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond - par. 164 din decizia nr. 18/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii şi par. 132 din decizia nr. 40/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin urmare, a reţinut că întrucât în cauza principală, reclamanta solicită despăgubiri pe temeiul răspunderii vânzătorului pentru evicţiune, deşi una dintre părţi are calitate de profesionist, în aplicarea criteriilor privind natura şi obiectul cauzei, litigiul principal are natură strict civilă, astfel că, pentru soluţionarea căii de atac exercitate în cauză, nu este necesară specializarea judecătorilor şi valorificarea experienţei profesionale a acestora, raportul juridic dedus judecăţii fiind supus în întregime dispoziţiilor din C. civ., aplicabile indiferent după cum părţile raportului sunt sau nu profesionişti.

Pentru aceste argumente, se apreciază că soluţionarea apelurilor declarate în cauza având ca obiect completare hotărâre este dată tot în competenţa materială procesuală a secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti, precum în cauza principală.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal care, prin încheierea nr. 3668/29.06.2023, a dispus înaintarea dosarului secţiei a II-a Civile din cadrul instanţei supreme în vederea soluţionării regulatorului de competenţă.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit, Înalta Curte, constatând în prealabil legalitatea învestirii în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Chestiunea litigioasă asupra căreia instanţele au statuat în mod divergent, declarându-se deopotrivă necompetente, vizează competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar, respectiv a instanţei de apel.

Asupra corespondenţei dintre competenţa specializată a instanţei de fond şi a celei din calea de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18/2016, a statuat în sensul că, potrivit principiului învestirii instanţelor de control judiciar din treaptă în treaptă, competenţa materială procesuală a instanţei care a judecat litigiul în fond se păstrează în mod corespunzător şi în căile de atac.

Aceeaşi concluzie derivă şi din decizia nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-a stabilit că:

"organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…)".

Totodată, în cuprinsul deciziei nr. 4/2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat în sensul că determinarea competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar se va realiza cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, sau în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).

Aşadar, în ipoteza în care litigiul a fost soluţionat în primă instanţă de o instanţă/secţie/complet specializată/specializat, verificarea competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar va respecta specializarea primei instanţe, care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac, iar în ipoteza în care procesul a fost judecat în primă etapă procesuală de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate, secţii/completuri, verificarea acestei competenţe se va realiza în raport cu obiectul şi natura litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, fiind depăşit momentul procesual până la care, în mod obiectiv, mai putea fi determinată competenţa materială procesuală, în acord cu dispoziţiile art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. civ.

În speţă, obiectul acţiunii îl reprezintă cererea formulată de Regia Naţională a Pădurilor ROMSILVA, prin Direcţia Silvică Argeş, de completare a sentinţei civile nr. 169/29.03.2022, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia I civilă. Dosarul de faţă a fost soluţionat în primă instanţă de Tribunalul Argeş, secţia I civilă, în acord cu dispoziţiile art. 444 C. proc. civ., din interpretarea cărora rezultă că aceste cereri sunt de competenţa instanţei care a soluţionat procesul iniţial, în speţă, secţia I civilă.

Asupra propriei competenţe, instanţa învestită cu judecata procesului, Tribunalul Argeş , secţia I civilă, s-a pronunţat prin încheierea din 21.09.2021, când, verificându-şi competenţa în condiţiile art. 131 C. proc. civ., a stabilit că este competentă general, material şi procesual să soluţioneze litigiul.

Potrivit normelor de procedură, competenţa materială are un caracter dublu, în sensul că aceasta cuprinde atât competenţa funcţională, cât şi competenţa procesuală (specializată) a instanţei.

Prin urmare, având în vedere că litigiul a fost soluţionat în fond de un complet al unei secţii de drept comun, în condiţiile în care Tribunalul Argeş funcţionează şi Tribunalul Specializat Argeş, instanţă specializată în soluţionarea litigiilor cu profesionişti, în considerarea dezlegărilor date de instanţa supremă prin decizia nr. 4/2023, instanţa de prim-control judiciar este cea corespunzătoare instanţei care a soluţionat litigiul, aspectele privind natura şi obiectul cauzei nemaiputând fi repuse în discuţie pentru verificarea competenţei instanţei de prim-control judiciar, fiind depăşit momentul procesual până la care se mai puteau invoca neregularităţi procesuale legate de competenţa instanţei de fond.

Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile din cadrul Curţii de Apel Piteşti, instanţă superioară corespunzătoare celei care a soluţionat cauza în fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile din cadrul Curţii de Apel Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 octombrie 2023.