Nullity of extraordinary appeal due to loss of legal personality and standing following insolvency closure and registry deregistration

Şedinţa publică din data de 3 octombrie 2023

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 martie 2008, reclamanta S.C. "A." S.R.L. Botoşani a chemat în judecată pârâta S.C. "B." S.R.L. Stăuceni, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 135.000 RON reprezentând rest de plată a contravalorii lucrărilor de construcţii montaj executate în beneficiul pârâtei, în baza contractului de antrepriză nr. x/3.10.2005 şi neachitate, la C. din localitatea Stăuceni, sumă compusă din factura fiscală nr. x/23.10.2006, în valoare de 47.170 RON, reprezentând instalaţii electrice şi de climatizare şi suma de 93.830 RON, alte lucrări efectuate la obiectivul mai sus menţionat. S-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile C. civ. şi Codului comercial, contractul de antrepriză nr. x/3.10.2005 şi procesul-verbal invocat şi semnat de părţi.

2. Prin sentinţa nr. 1260 din 3 decembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta S.C. "A." S.R.L. Botoşani, în contradictoriu cu pârâta S.C. "B." S.R.L. Stăuceni şi a obligat-o pe aceasta din urmă să plătească suma de 135.000 RON reprezentând contravaloarea lucrărilor şi suma de 5.552,20 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, anulându-se ca netimbrate restul pretenţiilor.

3. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta.

Prin decizia nr. 46 din 10 mai 2010, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâta S.C. "B. S.R.L. împotriva sentinţei nr. 1260 din 3 decembrie 2009 a Tribunalului Botoşani, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de apel a reţinut că prin procesul-verbal din 27.02.2007 s-a stabilit că debitul în sumă de 135.000 RON, pe care pârâta îl avea faţă de reclamantă pentru lucrările executate la C. va fi achitat până la 1.09.2007.

4. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta S.C. B. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea căii extraordinare de atac, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare Tribunalului Botoşani, pentru a stabili dacă sumele achitate de pârâtă se regăsesc în lucrările efectiv realizate, dacă până la data de 22.06.2006 reclamanta şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, dacă după 27.02.2007 reclamanta a executat lucrări la C., precum şi dacă pretenţiile solicitate în baza procesului-verbal sunt întemeiate sau nu.

În motivarea recursului, recurenta-pârâtă a susţinut că procesul-verbal din 27.02.2007 nu poate avea relevanţă juridică, fiind semnat de o persoană fără drept de administrare, iar pe de altă parte, valoarea contractului de antrepriză nr. x/3.10.2010 este de 150.000, achitată în totalitate de pârâtă, care a plătit în plus încă 57.000 RON.

S-a mai învederat că, de la data de 22.06.2006, reclamanta a abandonat lucrările, acestea fiind finalizate de către pârâtă, astfel încât procesul-verbal din 27.02.2007, prin care s-a stabilit în sarcina pârâtei un debit de 135.000 RON nu este real, pentru că, până la data de 22.06.2006, obiectul contractului de antrepriză a fost integral achitat, iar după 22.06.2006 reclamanta nu a mai executat nicio lucrare.

Cauza a fost înregistrată la 30 iunie 2010 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Comercială.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2010, Înalta Curte, constatând că a fost dispusă deschiderea procedurii generale a insolvenţei faţă de pârâta B. S.R.L., a dispus suspendarea judecării recursului declarat de pârâtă, conform art. 36 din Legea nr. 85 din 2006 privind procedura insolvenţei. Această măsură a fost menţinută ulterior prin încheierile din 19 aprilie 2016 şi 24 aprilie 2018 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, raportat la împrejurarea că dosarul nr. x/2009 al Tribunalului Botoşani, secţia Falimente, privind deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L. se afla la acele date în curs de soluţionare.

În temeiul art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin rezoluţia din 19 iunie 2023, s-a fixat termen la data de 3 octombrie 2023, în vederea discutării repunerii pe rol a recursului.

Înalta Curte, la termenul din 3 octombrie 2023, luând în analiză cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a recurentei, invocată de lichidatorul judiciar al recurentei-pârâte, potrivit dispoziţiilor art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, urmează a o admite şi a constata nulitatea recursului declarat de pârâta B. S.R.L., pentru considerentele următoare:

Potrivit art. 41 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile. Lipsa capacităţii de folosinţă reprezintă o excepţie de fond, peremptorie şi absolută, ce poate fi invocată din oficiu de instanţă, în orice etapă procesuală.

Capacitatea procesuală reprezintă reflectarea pe plan procesual a capacităţii civile definită ca fiind acea parte a capacitaţii juridice a persoanei care constă în aptitudinea de a avea şi de a-şi exercita drepturile civile şi obligaţiile civile.

Una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile este capacitatea procesuală de folosinţă, care trebuie să existe atât în privinţa reclamantului, cât şi în privinţa pârâtului, ceea ce semnifică faptul că persoana respectivă trebuie să existe atât la data sesizării instanţei, cât şi pe parcursul procesului.

În lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a recurentei, sancţiunea actelor de procedură îndeplinite de persoana care nu legitimează această condiţie este nulitatea.

Capacitatea procesuală de folosinţă a unei persoane juridice se dobândeşte la data înmatriculării în Registrul comerţului, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31 din 1990 şi încetează la momentul radierii ei din registrele în care a fost înscrisă, ca urmare a parcurgerii procedurii dizolvării şi lichidării prevazute în Legea societăţilor nr. 31 din 1990 sau a închiderii procedurii insolvenţei potrivit Legii nr. 85/2006, ultima ipoteză legală fiind aplicabilă în cauză.

De asemenea, potrivit art. 251 alin. (1) din C. civ., text aplicabil în cauză în temeiul art. 18 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele în care au fost înscrise.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile legale evocate, operaţiunea radierii din Registrul comerţului are semnificaţia încetării persoanei juridice, ceea ce atrage lipsa capacităţii procesuale de folosinţă.

În cauză, din înscrisurile aflate la dosar, se constată că, prin sentinţa nr. 35 din 7 februarie 2022, pronunţată de Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2009, s-a dispus închiderea procedurii insolvenţei recurentei-pârâte şi radierea acesteia din Registrul comerţului, în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Totodată, conform menţiunilor din Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că recurenta-pârâtă B. S.R.L. a fost radiată din data de 18 februarie 2022, măsură care a devenit irevocabilă prin decizia nr. 149 din 12 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Recurenta-pârâtă B. S.R.L. şi-a pierdut astfel capacitatea procesuală de folosinţă pe parcursul soluţionării recursului, ca urmare a radierii sale, după închiderea procedurii insolvenţei.

În considerarea celor ce preced, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 41 alin. (1) coroborat cu art. 137 alin. (1) şi art. 312 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a recurentei-pârâte B. S.R.L. şi va constata nulitatea recursului declarat de pârâta B. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. D. împotriva deciziei nr. 46 din 10 mai 2010 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a recurentei-pârâte şi, în consecinţă:

Constată nulitatea recursului declarat de pârâta B. S.R.L., prin lichidator judiciar C.I.I. D. împotriva deciziei nr. 46 din 10 mai 2010 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 octombrie 2023.