Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1854/2023 AI generated

Reimbursement of employee daily allowances as recoverable litigation costs under Art. 451 Civil Procedure Code

Case Number Decizia nr. 1854/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the cassation appeal filed by the defendant gas transport company, setting aside the appellate decision that had dismissed its appeal regarding court costs, and remanded the case to the Court of Appeal for re-examination. The underlying dispute concerned the defendant’s claim for the full reimbursement of litigation expenses, specifically challenging the first-instance ruling that excluded "daily allowances" (diurna) for its legal counsel and driver, while the plaintiff’s substantive claim for damages regarding gas capacity tariffs had already been dismissed in the defendant's favor. Relying on Article 488(1)(5) of the Civil Procedure Code, the court found a violation of Article 451(1) of the Civil Procedure Code, ruling that daily allowances constitute a reimbursable expense necessary for the proper conduct of the proceedings under the "other expenses" category, rather than a salary obligation absorbed by the employer, and directed the appellate court to reassess all proven costs incurred for the defense.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 451 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 1348 alin. (2) C. civ, art. 1357 alin. (1) C. civ, art. 451 alin. (1) C. proc. civ; Reimbursement of employee daily allowances as recoverable litigation costs under Art. 451 Civil Procedure Code: Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A. prin care a solicitat casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de apel şi încuviinţarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului, având în vedere motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6 şi 8 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
reimbursement of costs Civil Procedure Code allowances and expenses defense costs tariff dispute legal expenses insurance

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Sibiu sub nr. x/2020, reclamanta A. S.A., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ S.A., obligarea pârâtei la plata sumei de 57.444.164,48 RON plus TVA, la care se va adăuga dobânda legală, reprezentând prejudiciu provocat de calcularea în mod greşit a tarifului de depăşire a capacităţii rezervate pentru intervalul noiembrie 2016 - februarie 2017, facturată în plus şi plătită de reclamantă şi acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

Prin încheierea din data de 06.10.2020 instanţa a respins excepţia prematurităţii şi a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2017

Reclamanta a formulat cerere de repunere pe rol. Pârâta a depus note scrise prin care a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

La termenul din 08.03.2022 instanţa a admis cererea de repunere pe rol şi a unit excepţia autorităţii de lucru judecat cu fondul cauzei.

Prin sentinţa civilă nr. 165/C/2022, Tribunalul Sibiu a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către pârâta Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A, a respins acţiunea în pretenţii formulată de reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâta SNTGN Transgaz S.A., ca neîntemeiată şi a obligat reclamanta A. S.A. la plata către pârâta SNTGN Transgaz S.A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1033,96 RON.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta SNTGN - Transgaz S.A., solicitând schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul încuviinţării tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului.

Prin decizia nr. 25/2023 din 25 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă a fost respins apelul declarat de pârâta SNTGN - Transgaz S.A. împotriva sentinţei nr. 165/C/2022 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A. prin care a solicitat casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare, admiterea cererii de apel şi încuviinţarea tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului, având în vedere motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6 şi 8 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ. având în vedere că textul prevede doar posibilitatea reducerii din oficiu a onorariului avocaţilor nu şi a altor cheltuieli dacă partea adversă nu a solicitat, cum este situaţia în cauză.

În plus, arată recurenta, cheltuielile de judecată în cauză nu sunt într-un cuantum excesiv, prin urmare instanţa nu le putea reduce din oficiu, astfel că instanţa de fond în mod nelegal a eliminat cheltuielile reprezentând diurna din cuantumul cheltuielilor acordate.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 1348 alin. (2) C. civ. având în vedere că prejudiciul reprezentând cheltuielile de judecată a fost înregistrat ca urmare a promovării acţiunii de către partea adversă, acţiune care a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin urmare, arată recurenta, este îndreptăţită să i se restituie toate cheltuielile achitate şi dovedite, respectiv să îi fie reparat integral prejudiciul generat de fapta ilicită a reclamantei.

În ceea ce priveşte considerentele reţinute de instanţa de apel referitoare la respingerea cheltuielilor de judecată reprezentând diurna, recurenta susţine că acestea nu privesc dosarul pendinte ci un alt dosar, aşadar motivarea nu corespunde cu soluţia privind cheltuielile de judecată.

Recurenta arată că instanţa nu putea să excludă acordarea cheltuielilor de judecată reprezentând diurna având în vedere că aceasta nu este o cheltuială salarială ci o cheltuială efectuată exclusiv pentru deplasarea consilierului juridic la proces în vederea reprezentării intereselor societăţii, acordată cu acest titlu. Cheltuiala cu diurna reprezintă un prejudiciu pentru recurentă întrucât deplasarea nu s-ar fi efectuat dacă reclamanta nu ar fi promovat acţiunea, prin urmare are la bază fapta ilicită a reclamantei.

Neacordarea diurnei încalcă dispoziţiile art. 1357 alin. (1) C. civ. potrivit cărora prejudiciul se repară integral, art. 451 alin. (1) C. proc. civ. prevăzând şi ipoteza acordării cheltuielilor necesare pentru buna desfăşurare a procesului, în cauză a diurnei achitate consilierului juridic şi a conducătorului auto, cheltuieli care reprezintă prejudiciu care trebuie acoperit întrucât acţiunea reclamantei a fost respinsă.

În opinia recurentei, prevederile art. 1357 şi art. 1358 din C. civ. şi ale art. 451 alin. (1) din C. proc. civ. sunt încălcate şi prin eliminarea cheltuielilor reprezentând cazarea conducătorului auto, considerentele reţinute de instanţă potrivit cărora cheltuiala cu cazarea şoferului urmează a fi cenzurată pentru aceleaşi motive pentru care nu a fost acordată contravaloarea diurnei fiind eronate şi preluate dintr-un alt dosar.

Raţionamentul instanţei nu poate fi acelaşi cu cel privind respingerea diurnei dat fiind faptul că nu se poate pune echivalenţă între diurnă şi cazare, deoarece cheltuiala cu cazarea nu poate fi încadrată la drepturi salariale, iar alegerea modalităţii în care s-a realizat transportul nu poate fi cenzurată.

Privitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. se arată că instanţa de apel a preluat motivarea din decizia nr. 351/29.11.2022 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. x/2021, fără a avea în vedere motivele concrete de apel invocate în dosarul pendinte.

În acest sens se susţine că instanţa de apel a omis motivul de apel conform căruia motivarea instanţei de fond nu corespunde cu soluţia privind cheltuielile de judecată, sub aspectul cuantumului acordat având în vedere că suma acordată reprezintă cheltuielile de judecată solicitate pentru termenul din data de 8.03.2022 în integralitate, de ci inclusiv a cheltuielii cu diurna.

Astfel, recurenta arată că prima instanţă nu a eliminat cheltuiala cu diurna ci cheltuielile de judecată aferente altor termene de judecată, sentinţa fiind contradictorie deoarece suma acordată este în dezacord cu cele reţinute de instanţă.

Considerentele instanţei de apel conform cărora prima instanţă ar fi acordat un cuantum mai mare decât cel cuvenit este eronat, contrariul rezultând din actele dosarului.

La termenul din 28 septembrie 2023, Înalta Curte a luat în examinare recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ. şi a reţinut următoarele:

Recursul vizează neacordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată solicitate de recurenta-pârâtă în primă instanţă.

Astfel, în temeiul art. 451-453 C. proc. civ., pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând cheltuieli de transport, cazare şi diurnă.

Prin hotărârea primei instanţe s-au acordat cheltuielile de transport şi cazare, mai puţin cele reprezentând diurna angajaţilor, motivarea fiind aceea că achitarea diurnei revine angajatorului.

Instanţa de apel a respins apelul pârâtei care a vizat acordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată, reţinând că în cuprinsul art. 453 C. proc. civ. nu se regăseşte categoria de cheltuieli pretinse de recurentă, acestea neputând fi incluse în sfera celor apreciate ca fiind ocazionate de proces, în sensul legii procesual civile.

Recurenta a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5,6 şi 8 C. proc. civ.

Din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. recurenta a susţinut încălcarea dispoziţiilor art. 451 alin. (1) C. proc. civ. şi a art. 1348 alin. (2) C. civ. arătând că prejudiciul reprezentând cheltuielile de judecată a fost înregistrat ca urmare a promovării acţiunii de către partea adversă, acţiune care a fost respinsă ca neîntemeiată, fapt ce o îndreptăţeşte să pretindă restituirea tuturor cheltuielilor de judecată achitate şi dovedite, respectiv să îi fie reparat integral prejudiciul generat de fapta ilicită a reclamantei.

Critica este fondată, în cauză fiind aplicate greşit dispoziţiile art. 451 alin. (1) C. proc. civ. în privinţa categoriilor de cheltuieli de judecată care pot fi acordate.

Potrivit art. 451 alin. (1) C. proc. civ. cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor numiţi în condiţiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Aşadar textul de lege include în categoria cheltuielilor de judecată care pot fi acordate pe cele care sunt efectuate pentru transport şi cazare, şi lasă totodată deschisă posibilitatea acordării şi a altor cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului.

Prin urmare condiţia legală ce trebuie îndeplinită pentru restituirea cheltuielilor de judecată în cauză este aceea a dovedirii efectuării acestora în vederea exercitării dreptului la apărare.

Diurna este un drept legal al unui salariat angajat în baza unui contract de muncă, aşa cum se dispune în art. 44, alin. (2) din Codul muncii, potrivit căruia "salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil".

Cauza pendinte a prilejuit deplasarea reprezentantului pârâtei, respectiv a consilierului juridic, la o instanţă de judecată aflată într-o altă localitate decât cea în care îşi are sediul pârâta, fapt care a obligat pârâta să efectueze cheltuieli cu transportul şi cazarea, dar şi cu diurna acordată pentru acest scop.

În consecinţă, chiar dacă diurna se acordă în temeiul contractului de muncă şi este un drept al salariatului, angajatorul, în speţă pârâta, este îndreptăţit să i se restituie această cheltuială dacă deplasarea a vizat un litigiu generat de o terţă parte a cărei culpă procesuală a fost dovedită.

Faţă de considerentele arătate, se reţine ca fondat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1), pct. 5 C. proc. civ. fapt ce atrage casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei pentru o nouă judecată instanţei de apel.

În rejudecarea cauzei, instanţa de apel va analiza cererea de apel sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate de pârâtă în scopul asigurării apărării în dosarul pendinte, conform art. 451 alin. (1) C. proc. civ., şi va avea în vedere toate cheltuielile care au fost efectuate în scopul bunei desfăşurări a procesului şi au fost dovedite cu documente justificative.

Recurenta a invocat şi motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 şi 6 C. proc. civ., însă acestea nu vor mai fi analizate în raport cu motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a cărei incidenţă a fost reţinută.

Având în vedere incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (2), Înalta Curte va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A. împotriva deciziei nr. 25/2023 din 25 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A, va casa decizia atacată şi va trimite cauza pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ S.A. împotriva deciziei nr. 25/2023 din 25 ianuarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.A.

Casează decizia atacată şi trimite cauza pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2023.