Insolvency suspension request: Finality of appellate interlocutory orders under specialized law precludes cassation appeal

Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea civilă nr. 251 din 28 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 71 alin. (1) şi (2) din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă faţă de debitoarea A. S.R.L.

De asemenea, în temeiul art. 45 alin. (1) lit. d) şi art. 73 din Legea privind procedura de insolvenţă, având în vedere şi prevederile O.U.G. nr. 86/2006, a fost desemnat administrator judiciar provizoriu practicianul în insolvenţă B..

Apelanta C. S.R.L., prin lichidator judiciar, a solicitat suspendarea încheierii menţionate mai sus până la judecarea apelului formulat împotriva acesteia, criticând modalitatea de desemnare a administratorului judiciar provizoriu, arătând că o multitudine de acte din procedură, efectuate de un administrator judiciar care a fost în aprecierea sa numit ilegal, ar rămâne în fiinţă şi nu ar putea fi analizate în mod efectiv, pe fond, într-o cale de atac.

Prin încheierea din 17 mai 2023, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de Insolvenţă, Societăţi, Concurenţă Neloială şi Litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi în dosarul nr. x/2023, a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării încheierii civile nr. 251 din 28 martie 2023, pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2023, formulată de apelanta C. S.R.L., prin lichidator judiciar, în contradictoriu cu intimata A. S.R.L., prin administrator judiciar provizoriu B..

Împotriva acestei încheieri, C. S.R.L., prin lichidator judiciar, a declarat recurs.

Un prim motiv de recurs invocat de către recurentă vizează faptul că instanţa a admis în mod nelegal excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare.

Astfel, chiar dacă art. 43 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 prevede că sunt susceptibile de suspendare sentinţele de deschidere a procedurii insolvenţei, pronunţate în urma cererii unui creditor, recurenta apreciază că această normă trebuie aplicată, prin analogie, şi încheierilor de deschidere a procedurii pronunţate în urma cererilor debitorilor de intrare în insolvenţă.

Curtea de Apel Timişoara a încălcat aceste norme legale şi principiile aplicabile şi a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, fără a intra în judecata fondului, având în vedere că aceasta se îndrepta împotriva unei încheieri, şi nu împotriva unei sentinţe.

Prin această soluţie, recurenta consideră că au fost încălcate regulile de procedură, iar nerespectarea acestora atrage sancţiunea nulităţii.

În subsidiar, în cazul în care instanţa urmează a aprecia că argumentele de mai sus nu reprezintă o încălcare a normelor de procedură, recurenta arată că instanţa a aplicat greşit normele de drept material, precum şi art. 6 din CEDO, care reglementează dreptul la un proces echitabil, motivat de faptul că cererea de suspendare trebuia admisă pentru preîntâmpinarea unor măsuri dispuse de administratorul judiciar provizoriu care, până la soluţionarea cererii de apel, deveneau definitive.

Totodată, recurenta susţine şi că prin respingerea cererii de preschimbare a termenului stabilit pentru judecarea apelului, instanţa i-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi la o cale de atac efectivă, având în vedere că acestea presupun judecarea efectivă, pe fond, a apelului şi nu respingerea acestuia ca rămas fără obiect, deoarece s-au produs efecte definitive ale hotărârii atacate, aşa cum se va întâmpla în prezenta speţă.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., precum şi pe art. 719 alin. (6), raportat la art. 450 alin. (3) din C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei la 4 iunie 2023.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La 4 septembrie 2023, întâmpinarea a fost comunicată recurentei.

La 19 septembrie 2023, intimata a depus note de şedinţă, prin care a invocat inadmisibilitatea recursului în raport de dispoziţiile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, va lua în examinare excepţia inadmisibilităţii recursului, reţinând următoarele:

În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de încheierea pronunţată de instanţa de apel, prin care a fost admisă excepţia inadmisibilităţii şi a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării încheierii civile nr. 251 din 28 martie 2023, pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2023, formulată de apelanta C. S.R.L. prin lichidator judiciar D.., în contradictoriu cu intimata A. S.R.L., prin administrator judiciar provizoriu B..

Încheierea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., care statuează în senul că hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri prevăzute de lege.

În cauză se constată că prezentul litigiu are ca obiect cererea formulată de debitoarea S.C. A. S.R.L. privind deschiderea procedurii de insolvenţă.

Conform art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, hotărârile judecătorului sindic sunt executorii şi pot fi atacate, separat, numai cu apel.

Potrivit art. 43 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, curtea de apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive.

Se reţine că, sub aspect material, Legea nr. 85/2014 reglementează deschiderea procedurii şi efectele deschiderii procedurii insolvenţei, iar aplicarea dispoziţiilor art. 719 alin. (6) C. proc. civ. în procedura insolvenţei, şi consecutiv a mecanismului procedural pe care îl presupune modificarea încheierii prin care s-a respins cererea privind suspendarea încheierii civile nr. 251 din 28 martie 2023, pronunţate de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2023, presupune verificarea compatibilităţii între C. proc. civ. şi normele speciale prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Conform dispoziţiilor art. 342 din Legea nr. 85/2014, prevederile acestui act normativ se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale C. proc. civ. şi ale C. civ.

Pe de altă parte, potrivit art. 40 din Legea nr. 85/2014 organele care aplică procedura sunt instanţele judecătoreşti, judecătorul sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar.

Atribuţiile pe care legea le prevede pentru fiecare dintre participanţii la procedura insolvenţei sunt de competenţa exclusivă, ele neputând fi îndeplinite de un alt participant la procedură.

Totodată, principalele atribuţii ale judecătorului sindic sunt reglementate de art. 45 din lege.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

În accepţiunea conferită de legiuitor, printre hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt şi cele care nu mai pot fi atacate cu recurs, întrucât legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Deşi dispoziţiile art. 450 alin. (3) C. proc. civ., cu aplicarea art. 719 alin. (6) C. proc. civ. recunosc calea de atac a recursului împotriva încheierilor date în cererile de suspendare a executării provizorii pronunţate de curtea de apel, Înalta Curte reţine că, fiind derogatorie de la norma generală, Legea nr. 85/2014 se aplică cu prioritate situaţiilor ce intră sub incidenţa acesteia şi înlătură de la aplicare prevederile C. proc. civ., care contravin normei speciale.

Aşadar, încheierea ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., prin raportare la art. 43 alin. (1) teza finală şi art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Având în vedere cele reţinute mai sus, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta C. S.R.L., prin lichidator judiciar D.., împotriva încheierii din 17 mai 2023, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia de Insolvenţă, Societăţii, Concurenţă Neloială şi Litigii decurgând din exploatarea unei întreprinderi, în dosarul nr. x/2023, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 septembrie 2023.