Special appeal in annulment against inadmissibility of recourse in social insurance matter dismissed
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the special appeal in annulment, thereby upholding the prior decision that had declared the appellant's ordinary appeal inadmissible. The dispute arose from a social insurance conflict where the appellant challenged a County Pension House decision; after losing at first instance and on appeal, the appellant filed a revision request which was rejected by the Court of Appeal, followed by an attempt to file an ordinary appeal against that revision decision. The appellant argued that the lower court erred materially by applying Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which excludes appeals in social insurance matters, claiming this provision only applied to the initial judgment and not to the subsequent revision decision. The Supreme Court rejected this argument, holding that no material error occurred because both the appellate judgment in the social insurance matter and the subsequent decision rejecting the revision request were definitively unappealable under Articles 483(2), 513(5), and 634(1)(4) of the Code of Civil Procedure, as well as Article 155(1) of Law No. 263/2010.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 97 pct. 1 C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 503 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 alin. (2) C. proc. civ; Special appeal in annulment against inadmissibility of recourse in social insurance matter dismissed: Fiind o cale de retractare şi nu de cenzură judiciară, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. - contestaţia în anulare obişnuită sau de drept comun şi de dispoziţiile art. 503 alin. (2) C. proc. civ. - contestaţia în anulare specială.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 septembrie 2023
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 394 din 28 februarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestaţie în anulare.
În motivarea cererii, contestatorul expune istoricul litigiului, arătând că a contestat în cauză decizia nr. x din 10 noiembrie 2020, emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, cerere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Constanţa, secţia I civilă, ce a fost respinsă prin sentinţa civilă nr. 3 din 6 ianuarie 2021.
Contestatorul arată că împotriva acestei hotărâri a declarat apel, ce a fost respins de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă prin decizia civilă nr. 522 din 18 aprilie 2022.
Împotriva acestei decizii, contestatorul arată că a formulat cerere de revizuire în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, pronunţată în dosar numărul x/2022, a respins cererea de revizuire, ca nefondată.
Împotriva deciziei civile nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, contestatorul precizează că a formulat cerere de recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 97 pct. 1 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de recurs, prin decizia nr. 394 din 28 februarie 2023, pronunţată în dosar nr. x/2022, a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii căi extraordinare de atac în raport de dispoziţiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., a admis excepţia invocată şi a respins recursul declarat în cauză, ca inadmisibil.
Potrivit contestatorului, dispoziţiile art. 483 alin 2 C. proc. civ. vizează hotărârea primei instanţe care a fost supusă apelului. Precizează, însă, contestatorul că nu a formulat cerere de recurs împotriva deciziei civile nr. 522 din 18 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, întrucât nu avea deschisă calea de atac împotriva acestei hotărâri, ci împotriva deciziei civile nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, prin care a fost respinsă cererea de revizuire, astfel că respingerea recursului ca inadmisibil este rezultatul unei erori materiale a instanţei de recurs.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte urmează a respinge contestaţia în anulare pentru considerentele care succed:
Fiind o cale de retractare şi nu de cenzură judiciară, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ. - contestaţia în anulare obişnuită sau de drept comun şi de dispoziţiile art. 503 alin. (2) C. proc. civ. - contestaţia în anulare specială.
Conform dispoziţiilor art. 503 alin. (1) C. proc. civ., hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., invocate de contestator, hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Înalta Curte arată că prin eroare materială, în înţelesul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., se înţelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecăţii în recurs.
În noţiunea juridică de eroare materială se includ greşelile de procedură contând în confundarea unor elemente importante, care au influenţat decisiv hotărârea pronunţată în cauză.
Acest motiv de contestaţie în anulare corespunde celui reglementat anterior de art. 318 din vechiul C. proc. civ., vizând erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale recursului, care au avut drept consecinţă soluţionarea greşită a acestei căi de atac. Aşadar, acest motiv vizează greşeli de fapt, involuntare, iar nu greşeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
O altă condiţie pentru admiterea contestaţiei în anulare întemeiate pe acest text de lege este aceea că eroarea trebuie să fie esenţială, adică o eroare care a determinat pronunţarea unei soluţii greşite faţă de actele existente la dosar, fără a se confunda acest motiv cu erorile materiale la care se referă art. 442 C. proc. civ.. Dispoziţia art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. are în vedere greşelile evidente, involuntare, săvârşite de instanţă ca urmare a omiterii sau confundării unor elemente sau date materiale importante.
Raportat la aceste considerente, în speţă, se constată că eroarea materială invocată de contestator constă în faptul că instanţa de recurs nu a observat că partea nu a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 522 din 18 aprilie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, întrucât nu avea deschisă calea de atac împotriva acestei hotărâri, ci împotriva deciziei civile nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, prin care a fost respinsă cererea de revizuire, nefiind incident în cauză art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în raport de care instanţa de recurs a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, şi a respins recursul ca inadmisibil.
Argumentele contestatorului nu pot fi reţinute, din decizia atacată reieşind că instanţa a luat în examinare recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă.
Totodată, instanţa de recurs a constatat că, în cauză, reclamantul a dedus judecăţii un conflict în materia asigurărilor sociale, iar în raport de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în acelaşi sens fiind şi dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
A constatat instanţa de recurs că decizia civilă nr. 522 din data de 18 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, este o hotărâre definitivă de la data pronunţării sale, recursul împotriva unei atare hotărâri fiind suprimat prin lege, iar în acord cu dispoziţiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., nici decizia din calea de atac de retractare a revizuirii, nr. 774/AS din 19 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022, nu poate fi atacată cu recurs, fiind, de asemenea, definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.
Reiese, astfel, că soluţia pronunţată de instanţa de recurs nu este consecinţa unei erori materiale, ci a aplicării dispoziţiilor legale incidente în cauză.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul contestatorul A. împotriva deciziei nr. 394 din 28 februarie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 394 din 28 februarie 2023, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 septembrie 2023.