Jurisdictional conflict over civil tort claim in appeal: specialized section designation based on lower court characterization
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Civil Section I of the Pitești Court of Appeal, rejecting the claim that the specialized Civil Section II had competence. The dispute arose when a state forestry administration sued a company for the value of illegally cut trees, which was initially dismissed due to the statute of limitations expiring; the plaintiff appealed this outcome, leading to a jurisdictional deadlock between two sections of the same appellate court. The decisive legal basis relies on Decisions RIL No. 4/2023 and 17/2018, establishing that when a lower court without specialized formations qualifies a case as strictly civil (tort liability) rather than a dispute with professionals, the jurisdiction of the appellate court's specialized sections must mirror that specific civil characterization, thereby precluding transfer to the section handling professional litigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 136 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 200 alin. (2) din C. proc. civ, art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, art. 131 C. proc. civ, art. 136 alin. (1) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over civil tort claim in appeal: specialized section designation based on lower court characterization: The dispute arose when a state forestry administration sued a company for the value of illegally cut trees, which was initially dismissed due to the statute of limitations expiring; the plaintiff appealed this outcome, leading to a jurisdictional deadlock between two sections of the same appellate court. The decisive legal basis relies on Decisions RIL No. 4/2023 and 17/2018, establishing that when a lower court without specialized formations qualifies a case as strictly civil (tort liability) rather than a dispute with professionals, the jurisdiction of the appellate court's specialized sections must mirror that specific civil characterization, thereby precluding transfer to the section handling professional litigation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the High Court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent section.
Procedural provision cited to establish the finality and execution of the court's decision to assign the case to the Civil Section I of the Pitești Court of Appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 septembrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24 februarie 2015 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş, sub nr. x/2015, reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş, în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 77.714,98 RON, reprezentând contravaloare arbori tăiaţi ilegal.
Prin sentinţa civilă nr. 612/2015 din 17 iunie 2015 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2015*.
Prin sentinţa civilă nr. 27/2016 din 6 ianuarie 2016 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş. A fost înaintat dosarul Tribunalului Argeş pentru soluţionarea conflictului de competenţă.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2016.
Prin sentinţa civilă nr. 38/2016 din 3 februarie 2016 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Prin sentinţa civilă nr. 457/2021 din 15 aprilie 2021 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş în dosarul nr. x/2015 a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii de reprezentare a Direcţiei Silvice Argeş şi a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantei ca prescrisă.
2. Împotriva acestei sentinţe a formulat apel reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş.
Prin decizia civilă nr. 1819/2022 din 18 mai 2022 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantă.
3. Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Argeş.
Recursul a fost înregistrat pe rolul secţiei I a Curţii de Apel Piteşti, la data de 14 septembrie 2022.
3.1 Prin încheierea din 14 februarie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Piteşti.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut, în esenţă, că, prin Hotărârea nr. 5 din 10 martie 2016 emisă de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti s-a stabilit că, începând cu data de 15 martie 2016, secţia a II-a civilă va prelua toate dosarele în materia litigiilor cu profesionişti, indiferent de tribunalul care le-a soluţionat pe fond.
S-a mai apreciat că litigiul cu care a fost învestită priveşte faptele săvârşite în legătură cu obiectul de activitate al profesionistului, exploatarea lemnului, pricina încadrându-se în categoria litigiilor cu profesionişti, date spre soluţionare în competenţa secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel.
Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civilă a Curţii de Apel Piteşti sub nr. x/2015.
3.2 Prin încheierea din 2 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civilă a Curţii de Apel Piteşti. De asemenea, constatându-se intervenit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea acestuia spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, prin Decizia RIL nr. 4/24.04.2023, s-a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac; în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).
De asemenea, s-a reţinut că prima instanţă a calificat cauza drept litigiu civil întemeiat pe răspunderea delictuală prevăzută la art. 1.349 şi 1.350 C. civ., calificare menţinută şi de Tribunalul Argeş, în soluţionarea apelului.
Prin urmare, în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost stabilite de instanţele precedente, s-a apreciat că litigiul aparţine materiei civile lato-sensu, propriu-zise, ce revine în competenţa de soluţionare a secţiei I Civile a Curţii de Apel Piteşti.
4. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 iunie 2023, sub acelaşi număr de dosar.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între două secţii aparţinând aceleiaşi instanţe, respectiv secţia I Civilă şi secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Curţii de Apel Piteşti, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea secţiei I Civilă a Curţii de Apel Piteşti competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit jurisprudenţei instanţei supreme - Completul competent să judece recursul în interesul legii, în cadrul competenţei materiale, trebuie distins între competenţa materială funcţională, stabilită după felul atribuţiilor jurisdicţionale ce revin fiecărei categorii de instanţe (de exemplu, judecata în primă instanţă, judecata în apel, judecata în recurs) şi competenţa materială procesuală, care se stabileşte în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecăţii (Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2016, paragraful 155 şi Decizia nr. 16 din 18 septembrie 2017, paragraful 29).
Competenţei materiale procesuale i se subsumează şi competenţa specializată, reglementată în cuprinsul legilor privind organizarea judiciară.
Prin decizia nr. 17 din 17 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131,art. 136 alin. (1), art. 200 alin. (2) din C. proc. civ. şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.
De asemenea, prin decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a decis că stabilirea competenţei materiale procesuale a instanţei de control judiciar se va determina cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac sau, în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).
Considerentele acestei decizii examinează două ipoteze, în funcţie de existenţa sau, dimpotrivă, inexistenţa unei specializări a primei instanţe (secţie, complet).
Astfel, atunci când instanţa de control judiciar este învestită cu soluţionarea unei căi de atac formulate împotriva unei hotărâri a unei instanţe de fond care s-a pronunţat într-o formaţiune de judecată specializată, specializarea primei instanţe (complet/secţie) se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac.
Dimpotrivă, dacă prima instanţă nu este structurată în formaţiuni specializate, competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar, care funcţionează cu structuri specializate, se va determina cu luarea în considerare a obiectului şi naturii pricinii, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond.
În cauză, Judecătoria Curtea de Argeş, în calitate de primă instanţă, în cadrul căreia nu există formaţiuni specializate, a calificat litigiul ca fiind unul de drept civil, având ca obiect o acţiune în răspundere civilă delictuală, întemeiată pe dispoziţiile art. 1.349 C. civ.
În apel cauza a fost judecată de secţia Civilă a Tribunalului Argeş, în structura acestei instanţe existând secţii specializate, respectiv Completul specializat pentru minori, secţia Civil - contencios administrativ, secţia Civilă, secţia Penală, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Distinct, există şi Tribunalul Specializat Argeş care judecă litigii cu profesionişti.
Tribunalul Argeş, secţia Civilă, în cadrul procedurii de verificare a competenţei, în condiţiile art. 131 C. proc. civ., respectând calificarea actelor şi faptelor deduse judecăţii, astfel cum au fost stabilite de prima instanţă, a apreciat că cererea dedusă judecăţii aparţine materiei civile propriu-zise.
Competenţa instanţei de control judiciar fiind derivată din competenţa primei instanţe sau, după caz, a instanţei de apel şi, având în vedere că cererea dedusă judecăţii a fost judecată în apel de secţia Civilă a Tribunalului Argeş, şi nu de Tribunalul Specializat Argeş, rezultă că, în conflictul pendinte, este incidentă prima ipoteză analizată în cadrul recursului în interesul legii. Aşadar, specializarea instanţei de fond (apel) se va aplica în mod corespunzător şi în calea de atac a recursului.
Ca o consecinţă, dat fiind că, în recurs, litigiul a revenit Curţii de Piteşti, respectiv unei instanţe în cadrul căreia există două secţii specializate, competenţa de soluţionare a cauzei se impune a fi stabilită în funcţie de specializarea instanţei de fond (apel), reprezentată de materia civilă propriu-zisă.
Prin urmare, raportat la obiectul şi natura litigiului astfel cum au fost stabilite în fond şi respectând specializarea instanţei de apel, Tribunalul Argeş, secţia Civilă, cererea de recurs care a generat conflictul de competenţă se impune a fi judecată de secţia I Civilă a Curţii de Apel Piteşti.
Această din urmă instanţă este obligată să respecte specializarea precedentei instanţe, de fond, fiind depăşit momentul procesual, până la care, în mod obiectiv, putea fi verificată competenţa material procesuală, potrivit dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (1) raportat la art. 136 alin. (1) C. proc. civ.
Pentru toate aceste considerente, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, căreia i se va trimite dosarul spre soluţionare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2023.