Rescission of promise to sell: restitution of price paid via debt offset and non-return of untransferred property under Art. 1554 Civil Code

Şedinţa publică din data de 6 iunie 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la data de 12.02.2021, sub numărul x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară semnării promisiunii de vânzare cumpărare nr. x/10.05.2013 privind construcţia hală industrială în suprafaţă de 240 mp, situată în Comuna Şimian, judeţul Mehedinţi, în sensul obligării pârâţilor la restituirea sumei de 42.000 euro.

Prin cererea reconvenţională formulată în cauză, pârâţii au solicitat obligarea reclamantului la restituirea construcţiei hală industrială în suprafaţă de 240 mp, din Comuna Şimian, judeţul Mehedinţi, precum şi să se constate inexistenţa dreptului reclamantului la restituirea sumei de 42.000 euro.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă.

Prin sentinţa nr. 53 din 18.02.2021, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale.

A fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi C..

Au fost obligaţi pârâţii să restituie reclamantului suma de 42.000 euro reprezentând contravaloare hală industrială ce a constituit obiectul promisiunii de vânzare cumpărare nr. x/10.05.2013.

A fost respinsă cererea reconvenţională.

Au fost obligaţi pârâţii către reclamant la plata sumei de 6685 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru şi onorariu avocat.

3. Hotărârea pronunţată în apel.

Prin decizia nr. 112/2022 de la 24 martie 2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâţii B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 53 din 18.11.2021, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A..

4. Calea de atac formulată în cauză.

Împotriva deciziei nr. 112/2022 de la 24 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, a declarat recurs pârâta B., invocând incidenţa motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., susţine că motivarea contradictorie se naşte din oferirea argumentelor de respingere a novaţiei, ca operaţiune juridică de natură contractuală prin care părţile sting o obligaţie veche şi o înlocuiesc cu o obligaţie nouă, dar reţinerea implicită a dreptului reclamantului de a primi aparentul preţ, cu atât mai mult cu cât Curtea reţine şi expune fără dubiu că susţinerile pârâţilor sunt reale, că suma de 42.000 de Euro nu a fost remisă şi plătită/numărată anterior perfectării promisiunii, ci dimpotrivă, este o parte din creanţa iniţială de 72.000 de Euro pe care S.C. D. o avea împotriva acestora, pe care A. le-a opus-o.

O eventuală repunere a părţilor în situaţia anterioară încheierii promisiunii 629 din 10 mai 2013 echivalează cu o renaştere parţială a datoriei către S.C. D., nicidecum către reclamantul A., faţă de care instanţa de apel reţine că nu este cel care a achitat efectiv preţul, ci este cel care le-a opus şi a depus parte din datoria veche pe care pârâţii o aveau către S.C. D..

Consideră că atâta vreme cât aparentul preţ de 42.000 de Euro, corect reţinut de Curte a fi fost menţionat formal, nu a fost remis de persoana fizică, ci reprezintă parte din datoria pârâţilor către persoana juridică, respingând incidenţa novaţiei în speţă, se realizează o motivare contradictorie.

O altă critică potenţial a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. o constituie expunerea vastă făcută de Curtea de Apel faţă de pretinsul motiv de apel legat de temeiul juridic apreciat ca incident în cauză, ceea ce, în opinia recurentei reprezintă o motivare străină de aspectele cu care instanţa a fost învestită.

Raportat la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arată că pe calea motivelor de apel a invocat greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 1554 C. civ. alin. (1) teza finală, însă Curtea nu face niciun fel de referire la aceste prevederi, ci dimpotrivă, apreciază că pârâţii au la dispoziţie o acţiune în revendicare imobiliară, dând ocrotire juridică reclamantului prin faptul păstrării bunului predat de aceştia, încălcând dispoziţiile invocate.

În continuare, prezintă, pe larg, istoricul contractual generator de litigii între părţile de faţă, preluând susţinerile cererii de chemare în judecată şi arată că o eventuala repunere a părţilor în situaţia anterioară încheierii promisiunii 620 din 10 mai 2013 echivalează cu o renaştere parţială a datoriei către S.C. D., nicidecum către reclamantul A..

5. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât C. a formulat, în termen legal, întâmpinare la recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 112 din 24.03.2022, pronunţată de către Curtea de Apel Craiova, prin care şi-a exprimat punctul de vedere, în sensul admiterii căii de atac.

Intimatul-reclamant A. a formulat în termen legal întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului.

Recurenta-pârâtă B., în termen legal, a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat, în analiza argumentelor şi excepţiei invocate pe cale de întâmpinare, respingerea excepţiei nulităţii recursului şi cenzurarea apărărilor invocate de către intimatul reclamant, care nu sunt susţinute de probatoriul administrat şi de conţinutul actelor încheiate în formă autentică ale căror părţi sunt.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În cadrul criticilor fundamentate pe art. 488 pct. 6 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susţinut că instanţa de apel a argumentat un motiv de apel inexistent, legat de temeiul de drept eronat indicat de reclamant.

Este adevărat că prin cererea de apel pârâta nu a criticat recalificarea de către prima instanţă a temeiului de drept al acţiunii (din art. 1254 C. civ. în art. 1554 C. civ.), ci a arătat, dimpotrivă, că operaţiunea recalificării a fost corect realizată, corespunzând faptelor deduse judecăţii.

Cu toate acestea, instanţa de apel a argumentat pe larg în sensul corectitudinii recalificării, iar raţionamentul dedus din prevederile art. 22 alin. (4) C. proc. civ. nu conţine niciun viciu.

Existenţa acestor considerente - corecte, dar străine de calea de atac formulată - nu afectează însă legalitatea deciziei recurate, atât timp cât cazul de casare a cărui incidenţă poate fi pusă în discuţie, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sancţionează numai situaţia când hotărârea cuprinde numai considerente străine cauzei.

Or, de vreme ce decizia atacată cu recurs a tratat şi motivele de apel dezvoltate prin memoriul depus la dosar, nu se poate reţine cazul de nelegalitate invocat.

Tot sub cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se invocă în cererea de recurs existenţa unor considerente contradictorii, respectiv reţinerea că în speţă nu a avut loc o novaţie la momentul încheierii promisiunii autentificate de vânzare a halei şi respectiv a declaraţiei autentificate din aceeaşi zi şi în acelaşi timp a concluziei că rezoluţiunea promisiunii nu a condus la renaşterea creanţei societăţii D., ci a dat naştere obligaţiei promitenţilor cumpărători de a primi preţul plătit, deşi acesta nu fusese achitat efectiv, cum a reţinut Curtea de apel, ci el a constat în stingerea datoriei vânzătorilor faţă de societatea menţionată, al cărei unic asociat era promitentul cumpărător.

Aceste dezlegări nu sunt contradictorii, astfel că motivul de recurs este nefondat.

Împrejurarea că în speţă nu a avut loc o novaţie este lipsită de relevanţă faţă de aprecierea cu privire la efectele rezoluţiunii promisiunii de vânzare.

În speţă, aplicând art. 1554 C. civ. faptelor dovedite, instanţa de apel a reţinut corect că pârâta a primit în contul preţului de 42.000 euro convenit pentru hala industrială a cărei vânzare a promis-o împreună cu soţul său stingerea propriei obligaţii (în limita a 42.000 euro din 72.000 euro) pe care o avea la acel moment faţă de terţul D..

Din această perspectivă este lipsit de relevanţă care era relaţia dintre creditorul obligaţiei stinse concomitent cu plata preţului de 42.000 euro (societatea menţionată, al cărei unic asociat era reclamantul intimat, debitorul obligaţiei de plată a preţului), atât timp cât nici unul dintre aceştia (societatea D. sau intimatul reclamant) nu a contestat stingerea parţială a datoriei de 72.000 euro.

În consecinţa acestei operaţiuni juridice, desfiinţarea cu efecte retroactive a promisiunii de vânzare şi solicitarea reclamantului de repunere a părţilor în situaţia anterioară atrag după sine şi restituirea către acesta a preţului convenit şi achitat odată cu încheierea promisiunii, conform art. 1554 C. civ.

De aceea, nu există o contradicţie între constatarea instanţei de apel în sensul că nu a avut loc o novaţie (dezlegare necriticată în prezentul recurs) şi statuarea în sensul că restituirea prestaţiilor presupune şi restituirea preţului primit.

Totodată, odată ce părţile au acceptat stingerea obligaţiei pârâţilor de plată a sumei de 42.000 euro (din 72.000 euro) către D. ca efect al depunerii creanţei în contul preţului vânzării promise, desfiinţarea retroactivă a promisiunii de vânzare îi pune pe promitenţii cumpărători în situaţia de a restitui preţul către cumpărător, intimatul reclamant.

Fireşte, în aceste coordonate, în măsura preţului vânzării halei (42.000 euro) obligaţia pârâţilor Brezoi de plată către D. s-a stins, ca efect al convenţiei încheiate cu intimatul reclamant.

Critica întemeiată pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. priveşte soluţia dată cererii reconvenţionale, recurenta pârâtă susţinând greşita aplicare a art. 1554 alin. (1) C. civ. privitor la restituirea prestaţiilor, atunci când instanţa de apel a arătat că pârâţii au calea acţiunii în revendicare pentru a obţine restituirea halei a cărei vânzare nu s-a încheiat.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că promisiunea de vânzare (desfiinţată cu efect retroactiv prin rezoluţiune, prin hotărâre judecătorească definitivă) nu a cuprins şi obligaţia pârâţilor de transmitere a proprietăţii către reclamantul promitent cumpărător, astfel încât este corectă aserţiunea instanţei de apel în sensul că restituirea prestaţiilor nu cuprinde şi restituirea imobilului.

Mai observă instanţa de apel că art. 1554 C. civ. a fost temeiul unic şi explicit al cererii reconvenţionale (astfel cum rezultă din această cerere - fila x la Judecătorie), astfel încât un alt fundament juridic al cererii pârâţilor nu putea fi valorificat de instanţe, cu atât mai puţin direct în etapa apelului, cu nesocotirea prevederilor art. 478 alin. (2) C. proc. civ.

De aceea, restituirea bunului ce nu a fost transmis prin promisiunea rezoluţionată nu se putea dispune în cauza de faţă în temeiul art. 1554 alin. (1) C. civ., chestiune dezlegată corect de instanţe.

Observând că celelalte chestiuni expuse în cererea de recurs nu reprezintă motive de critică, ci cuprind susţinerile în fapt ale părţii recurente din cuprinsul cererii reconvenţionale şi al cererii de apel, se reţine că acestea nu pot fi calificate ca motive de recurs - nefiind identificate susţineri de nelegalitate privind decizia recurată care să poată fi analizate prin prisma cazurilor de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 C. proc. civ.

În consecinţă şi având în vedere toate argumentele mai sus expuse în analiza motivelor de recurs formulate, recursul va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 496 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei nr. 112 din 24 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. şi cu intimatul-pârât C..

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 iunie 2023.