Donation of Bucharest property annulled for lack of donative intent; municipality's appeal rejected.

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. x/2018, la 23.05.2018, reclamanta A. a chemat în judecată pârâţii Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primar General şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti, prin Primar, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se constate nulitatea absolută a contractului de donaţie autentificat sub nr. x/24.05.1963, de către Notariatul de Stat al Raionului 23 august Bucureşti, având ca obiect 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, strada x nr. 22 şi teren în suprafaţă de 500 m.p. şi să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii actului, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces, în temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 10192/23.10.2018 Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

În faţa Tribunalului Bucureşti, reclamanta a precizat cadrul procesual, arătând că a înţeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, Municipiul Bucureşti prin Primarul General.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Prin sentinţa civilă nr. 374/28.02.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia lipsei de interes şi a respins acţiunea ca lipsită de interes.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel

Prin decizia civilă nr. 1842/27.11.2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare, la Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

4. Sentinţa pronunţată de prima instanţă după rejudecare

Prin sentinţa civilă nr. 1125/06.08.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Bucureşti, a admis acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti, prin Primar; a constatat nulitatea absolută a contractului de donaţie autentificat sub nr. x/24.05.1963, privind cota de 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, str. x şi a obligat pârâtul Municipiul Bucureşti la cheltuieli de judecată, în cuantum de 2000 RON (onorariu parţial avocat).

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul Municipiul Bucureşti.

5. Decizia instanţei de apel din al doilea ciclu procesual

Prin decizia civilă nr. 780A/13.05.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins apelul formulat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, împotriva sentinţei civile nr. 1125/06.08.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi B. şi C. (în calitate de moştenitori ai defunctei A.) şi intimatele-pârâte Primăria Municipiului Bucureşti, prin Primarul General şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti, prin Primar.

6. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 780A/13.05.2021 a formulat recurs pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General.

În dezvoltarea cererii de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurentul a invocat, în esenţă, următoarele aspecte:

Hotărârea instanţei de apel este dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material prevăzute de Decretul nr. 478/1954, singura referire pe care o face instanţa de apel în considerente cu privire la acest normativ fiind cea de la pag. 5 alin. ultim, în condiţiile în care norma de drept material respectivă stipulează la art. 2 alin. (2) faptul că "donaţiunile oferite sfaturilor populare se acceptă după caz, de comitetul executiv al sfatului popular regional sau de Comitetul executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Române", iar anterior, la art. 1 se arată că "donaţiunile făcute statului sub orice formă, pot fi primite numai de organele, instituţiile sau organizaţiile economice de stat, competente după obiectul donaţiunii, în condiţiile prevăzute de prezentul Decret".

Prin urmare, atâta timp cât, în cauză, contractul de donaţie, autentificat sub nr. x/24.05.1963 de către Notariatul de Stat al Raionului 23 august, a fost încheiat sub regimul Decretului nr. 478/1954, act normativ cu caracter special derogator de la dispoziţiile C. civ. de la 1864 (respectiv art. 801-803, art. 948 şi art. 966), în opinia recurentului, instanţa de apel era obligată (în calea devolutivă de atac a apelului) să analizeze dacă în speţă au fost sau nu respectate strict dispoziţiile Decretului nr. 478/1974 (lucru pe care nu 1-a făcut), lipsa intenţiei de a gratifica (animus donandi) neputând fi prezentă pur şi simplu prin raportare la momentul efectiv al încheierii actului de donaţie (anul 1963), referirile la art. 801-803, art. 948 şi art. 966 C. civ., trebuind să fie subsumate acestui act normativ cu caracter special, derogator de la legea generală (C. civ. de la 1864).

Pe cale de consecinţă, atâta timp cât instanţa de apel nu realizează o analiză efectivă şi riguroasă a criticilor pârâtului din motivele de apel, cu privire la respectarea condiţiilor prevăzute de Decretul nr. 478/1954 la momentul încheierii actului juridic a cărui nulitate absolută se solicită (act de donaţie, încheiat în formă autentică în anul 1963), apreciază că hotărârea pronunţată a fost dată nu doar cu aplicarea greşită a normelor de drept material prevăzute de Decretul nr. 478/1954 (art. 1 şi art. 2 alin. (2), dar nici nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

7. Apărările formulate în cauză

Intimata - Primăria Sectorului 2 Bucureşti, prin Primar, a depus, fără respectarea termenului legal, întâmpinare, prin care a invocat excepţiile lipsei capcităţii sale de folosinţă şi a lipsei calităţii sale procesuale pasive.

Nu s-au formulat răspunsuri la întâmpinare.

8. Procedura de filtru

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, iar prin încheierea din 22 septembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, constituită în complet de filtru, a admis, în principiu, recursul şi a fost stabilit termen, cu citare părţi, pentru soluţionarea recursului.

La termenul de astăzi, 19 ianuarie 2023, Înalta Curte a constatat că intimata-pârâtă nu mai are calitate procesuală pasivă în speţă şi a reţinut cauza în pronunţare asupra recursului.

9. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată şi criticilor formulate împotriva acesteia, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte dezlegarea dată cererii având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie făcută Statului Român de autorii reclamanţilor, decizia instanţei de apel este legală, criticile formulate de recurent fiind nefondate.

Aşa cum rezultă din cuprinsul art. 801-803 C. civ., donaţia este un contract solemn, unilateral şi cu titlu gratuit prin care donatorul, cu intenţie liberală, îşi micşorează în mod irevocabil patrimoniu cu un drept real sau de creanţă, mărind în mod corespunzător, cu acelaşi drept, patrimoniul donatarului, fără a urmări să primească ceva în schimb.

Valabilitatea donaţiei, ca a oricărui alt contract, se apreciază prin raportare la condiţiile prevăzute de art. 948 C. civ.. Liicitatea cauzei - impusă drept condiţie pentru validitatea unei convenţii - trebuie analizată atât din perspectiva art. 966 C. civ., cât şi în raport cu specificul contractului de donaţie ca liberalitate.

Admiţând existenţa a două elemente care compun cauza actului juridic şi anume scopul imediat (scopul obligaţiei, care în cazul contractelor unilaterale cu titlu gratuit constă în intenţia de a gratifica) şi scopul mediat (scopul actului juridic reprezentat de motivul determinant al încheierii actului juridic), urmează a considera că atunci când lipsa cauzei se datorează lipsei intenţiei de a gratifica, în actele cu titlu gratuit, lipseşte un element esenţial al actului juridic. În acest caz, lipsa scopului imediat absoarbe eroarea asupra scopului mediat, iar sancţiunea aplicabilă este aceea a nulităţii absolute a actului juridic.

În cauză, donaţia a fost făcută după instaurarea puterii comuniste, nu cu intenţia de a gratifica Statul Român, ci pentru a înlătura presiunile exercitate asupra proprietarilor imobilului, astfel încât actul juridic încheiat este lipsit de animus donandi, ceea ce atrage sancţiunea nulităţii absolute.

Nu există, aşa cum se susţine prin recursul declarat de pârât un regim juridic diferit, sub aspectul sancţiunii aplicabile, în situaţia lipsei cauzei actelor de donaţie încheiate în temeiul Decretului nr. 478/1954. Simpla împrejurare că oferta de donaţie a fost acceptată în temeiul acestui act normativ, nu salvează actul de la sancţiunea nulităţii atrasă de lipsa intenţiei de a gratifica, ceea ce echivalează cu lipsa cauzei actului juridic astfel încheiat.

Tot astfel, faptul că instanţa de apel a procedat la analiza contractului de donaţie din perspectiva cerinţelor prevăzute de C. civ., iar nu a condiţiilor prevăzute de Decretul nr. 478/1954 nu conduce la concluzia nemotivării hotărârii. Aşa cum corect a reţinut instanţa de apel, valabilitatea donaţiei, ca a oricărui alt contract, se apreciază prin raportare la condiţiile prevăzute de art. 948 C. civ., întrucât Decretul nr. 478/1954 privind donaţiunile făcute statului nu prevede decât instituţiile capabile să le accepte, însă acest normativ nu conţine nici o reglementare derogatorie de la dreptul comun, referitoare la condiţiile de valabilitate ale donaţiei, ca act juridic civil. Fiind o liberalitate, deoarece are ca efect micşorarea patrimoniului donatorului cu bunul donat, legiuitorul a prevăzut sub sancţiunea nulităţii condiţii de fond şi formă specifice contractului de donaţie, din perspectiva cărora a şi fost analizat contractul de donaţie, în raport şi cu motivele de nulitate invocate de reclamantă.

În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, reţinând că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea corectă a legii pe toate aspectele contestate şi că, astfel, nu sunt îndeplinite condiţiile ipotezelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, împotriva deciziei civile nr. 780A din 13 mai 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2023.