Restitution Claimants’ Bid to Redraw Annexed Parcel Sketch as Material Error Rejected as Res Judicata Violation

Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2023

Asupra cauzei constată următoarele:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la 17 noiembrie 2021 sub nr. x/2003, pe rolul Tribunalului Gorj, secţia I civilă, petenţii A. şi B. au solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul şi considerentele sentinţei civile nr. 153/28.05.2004 pronunţate de Tribunalul Gorj, schimbată prin decizia civilă nr. 1159/25.04.2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, cu privire la schiţa anexă la raportul de expertiză, intitulat plan de situaţie, în sensul de a se reda corect pe schiţa anexă la raportul de expertiză suprafaţa de 711 mp a parcelei S2, urmând să fie trasate dimensiunile acestei suprafeţe, din eroare această suprafaţă fiind redată cu dimensiuni mai mici, având pe schiţă doar 370 mp.

2. Hotărârea pronunţată de tribunal în primul ciclu procesual

Prin încheierea din 8 decembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2003 a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimaţii Instituţia Prefectului-judeţul Gorj şi Centrul de Transfuzie Sanguină Târgu Jiu şi excepţia inadmisibilităţii formulării cererii de îndreptare eroare materială invocată de intimata Primăria Municipiului Târgu Jiu. A fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de petenţii A. şi B. pentru îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul şi considerentele sentinţei civile nr. 153/28.05.2004 pronunţate de Tribunalul Gorj, schimbată prin decizia civilă nr. 1159/25.04.2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, cu privire la schiţa anexă la raportul de expertiză, intitulat plan de situaţie efectuat în dosarul nr. x/2003 al Tribunalului Gorj.

Tribunalul a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 153/28.05.2004, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2003, a fost admisă în parte contestaţia formulată de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Local Târgu Jiu, Primăria Târgu Jiu, Direcţia de Sănătate Publică Gorj, Spitalul Judeţean Gorj, Serviciul de Ambulantă Gorj, Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, Prefectura Gorj şi persoana chemată în garanţie Consiliul Judeţean Gorj.

Au fost anulate dispoziţiile nr. 168/10.04.2003 a Spitalului Judeţean Gorj, nr. 29/09.04.2003 a Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, nr. 37/01.04.2003 a Serviciului de Ambulanţă Gorj şi nr. 3/15.05.2003 a Centrului de Transfuzie Sanguină Gorj, dispunându-se restituirea în natură de către pârâta Primăria Târgu Jiu a suprafeţelor S2-711 mp şi S3-179 mp, amplasate în str. x, delimitate de expertul topo cu culoarea albastru pe planul de situaţie aferent străzii 22 decembrie 1989, restituirea în natură de către Serviciul de Ambulanţă Gorj şi Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj a suprafeţei de 476 mp şi de către Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj a suprafeţei de 156 mp, conform planului de situaţie -amplasament 22 decembrie 1989, anexă la raportul de expertiză topo.

S-a dispus acordarea de către pârâta Primăria Târgu Jiu a măsurilor reparatorii în echivalent, în cuantum de 884.710.300 RON, corespunzător valorii terenului de 277 mp situat în strada x, de 303 milioane RON, corespunzător valorii suprafeţei de 202 mp (conturată cu roşu pe schiţa amplasament str. x) şi la 1.608.000.000 RON, corespunzător valorii suprafeţei de 1072 mp ocupată de Primăria Tg-Jiu (suprafaţa de 1072 mp reprezentând teren ocupat cu Cabinetul stomatologic, alei acces, parcare). S-a dispus acordarea de către Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj şi a Serviciului de Ambulanţă Gorj a măsurilor reparatorii în cuantum de 3.306.000.000 RON, corespunzător valorii terenului în suprafaţă de 2204 mp, calculată prin scăderea din suprafaţa de 5000 mp situată în str. x a suprafeţei libere de 1522 mp, a celor 202 mp ocupată de persoana fizică şi a suprafeţei de 1072 mp deţinută de Primăria Târgu Jiu.

Au fost obligate pârâţii Consiliul Judeţean Gorj şi Spitalul Judeţean Gorj la restituirea suprafeţei de 446 mp (S1-286 mp şi S2-160 mp) conform planului de amplasament str. 23 august, schiţa anexă la raportul de expertiză topo, s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent de către Primăria Târgu Jiu de 727.500.000 RON, corespunzător valorii terenului deţinut în str. 23 august în suprafaţă de 485 mp (parcare) şi 106 mp, teren ocupat de persoană fizică şi s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent de 2.063.112.000 RON, corespunzător valorii construcţiilor expropriate şi demolate, fiind respinsă acţiunea faţă de pârâţii Direcţia de Sănătate Publică Gorj, Prefectura Gorj şi Statul Român.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii A. şi B. şi pârâţii Serviciul de Ambulanţă Gorj, Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj, Spitalul Judeţean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu şi Consiliul Judeţean Gorj, iar prin decizia nr. 1159/25.04.2005, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2004, au fost admise apelurile declarate de pârâţii Serviciul de Ambulanţă Gorj, Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj, Spitalul Judeţean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu şi Consiliul Judeţean Gorj şi au fost respinse apelurile declarate de reclamanţii A. şi B..

A fost schimbată în tot sentinţa civilă apelată, în sensul că a fost admisă în parte contestaţia şi au fost anulate dispoziţiile nr. 168 din 10.04.2003 emisă de Spitalului Judeţean Gorj, nr. 29/09.04.2003 a Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, nr. 37/01.04.2003 a Serviciului de Ambulanţă Gorj şi nr. 3/15.05.2003 a Centrului de Transfuzie Sanguină Gorj.

S-a dispus restituirea în natură de către pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu a suprafeţei S2=711 mp şi a S3=179 mp amplasate în strada x, delimitate de expertul topo cu culoarea albastru, pe planul de situaţie aferent străzii 22 decembrie 1989, s-a dispus restituirea în natură de către Serviciul de Ambulanţă Gorj a suprafeţei S.a=195 mp şi de către Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj a suprafeţei S.b=281 mp conform planului de situaţie şi amplasament, 22 decembrie 1989, anexă la suplimentul raportului de expertiză topo efectuat în apel şi de către Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj a suprafeţei de 156 mp, conform planului de situaţie- amplasament 22 decembrie 1989, anexă la raportul de expertiză topo, efectuat la fond, au fost obligate pârâtele Consiliul Judeţean Gorj şi Spitalul Judeţean Gorj la restituirea suprafeţei de 446 mp (S.1=286 mp şi S.2=160mp), conform planului de amplasament, strada 23 august, schiţa anexă la raportul de expertiză topo, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

S-a constatat că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 3.289.500.000 RON pentru terenul în suprafaţă de 2193 mp, în contradictoriu cu Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj, şi în cuantum de 16.500.000 RON pentru suprafaţa de 11 mp, în contradictoriu cu Serviciul de Ambulanţă Gorj (suprafaţă calculată prin scăderea din suprafaţa de 5000 mp situată în strada x a suprafeţei libere de 1522 mp, a celor 202 mp ocupaţi de persoana fizică şi a suprafeţei de 1072 mp deţinută de Primăria Municipiului Târgu Jiu), s-a constatat că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 6.853.500.000 RON pentru suprafaţa de 4569 mp, în contradictoriu cu pârâtele Consiliul Judeţean Gorj şi Spitalul Judeţean Gorj, s-a constatat că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent în cuantum de 884.710.300 RON pentru terenul în suprafaţă de 277 mp situat în strada x; în cuantum de 303.000.000 RON pentru suprafaţa de 200 mp (conturată cu roşu pe schiţa amplasament strada x) şi în cuantum de 1.608.000.000 RON, pentru suprafaţa de 1072 mp ocupată de Primăria Municipiului Târgu Jiu (suprafaţa de 1072 mp reprezintă teren ocupat cu cabinetul stomatologic, alee x, parcare), în contradictoriu cu Primăria Municipiului Târgu Jiu.

S-a constatat că reclamanţii au fost îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent, în cuantum de 2.063.112.000 RON, corespunzător valorii construcţiilor expropriate şi demolate, în contradictoriu cu Primăria Municipiului Târgu Jiu şi a fost respinsă acţiunea faţă de pârâtele Direcţia de Sănătate Publică Gorj, Prefectura Gorj şi Statul Român.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii A. şi B. şi pârâţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Primăria municipiului Târgu Jiu, Consiliul Judeţean Gorj, Centrul de Transfuzie Sanguină Gorj şi Spitalul Judeţean Gorj, iar prin decizia nr. 7585/28.09.2006, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2005, au fost respinse recursurile declarate.

De asemenea, a fost respinsă cererea de suspendare a executării deciziei atacate, formulată de recurenţii Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu şi Primăria Municipiului Târgu Jiu.

Din analiza excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimaţii Instituţia Prefectului Judeţul Gorj şi Centrul de Transfuzie Sanguină Târgu Jiu, tribunalul a reţinut că prin hotărârile pronunţate în cauză s-a statuat în mod irevocabil că acestea au calitate de pârâţi în cauză, iar cum instanţa a fost investită cu o cerere de îndreptare a erorii materiale din cuprinsul unei hotărâri judecătoreşti în care cei doi intimaţi au avut calitatea de parte, au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 36 C. proc. civ., astfel că aceste părţi au calitate şi în procedura soluţionării cererii de îndreptare a erorii materiale.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii de îndreptare eroare materială invocată de intimata Primăria municipiului Tg-Jiu, tribunalul a constatat că legiuitorul dă părţilor posibilitatea formulării unei astfel de cereri în condiţiile art. 281 C. proc. civ., astfel că instanţa a respins şi această excepţie.

Tribunalul a apreciat că nu au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale reglementate anterior, aspectele invocate cu titlu de eroare materială de către petenţi au reprezentat chestiuni de fond ale procesului, prin care s-a tins la reevaluarea cauzei deja soluţionată irevocabil şi schimbarea, practic, a dispoziţiilor instanţei referitoare la suprafaţa reală cuvenită în natură si denumită în raportul de expertiză întocmit în cauză ca fiind S2, amplasată în Târgu Jiu, strada x, judeţul Gorj.

Împotriva deciziei pronunţate de Tribunalul Gorj au formulat recurs reclamanţii A. şi B..

3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel în primul ciclu procesual

Curtea de apel a calificat calea de atac din recurs în apel, prin încheierea de şedinţă din 15 februarie 2022.

Prin decizia nr. 73 din 1 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2003, s-a admis apelul formulat de petenţi, a fost desfiinţată încheierea apelată şi s-a trimis cauza, spre rejudecarea cererii de îndreptare eroare materială, aceleiaşi instanţe.

S-a reţinut că argumentul primei instanţe în sensul că aspectele invocate de petenţi reprezintă chestiuni de fond nu este suficient şi nici viabil, deoarece inclusiv menţiunile expertului pot face obiectul îndreptării erorii materiale.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj, sub nr. x/2003*.

4. Hotărârea primei instanţei în rejudecare

Prin încheierea din camera de consiliu de la 7 iulie 2022 a Tribunalului Gorj, secţia I civilă, a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială.

Tribunalul a reţinut că aspectele invocate de Primăria Municipiului Târgu Jiu, referitoare la faptul că în teren parcela notată cu S2 în raportul de expertiză are o suprafaţă mai mică, de doar 370 mp, au fost confirmate prin raportul de expertiză extrajudiciară, întocmit la cererea reclamantei. A mai menţionat expertul topograf că în teren, în partea de Nord a suprafeţei de 370 mp, se află un spaţiu ce aparţine Primăriei Târgu Jiu cu destinaţia de parcare, acest spaţiu având suprafaţa de 302 mp şi poate fi restituită în natură reclamantei.

Observând însă schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. x/2003, prin raportare la planurile de amplasament întocmite de Primăria Municipiului Târgu Jiu la punerea în executare a hotărârii judecătoreşti definitive şi prin raportare la schiţa la raportul de expertiză întocmit la cererea reclamantei, tribunalul a constatat că terenul din S2 a fost redat în toate schiţele la fel, în conturul limitelor reprezentate de alei pietonale la Nord, Vest şi Sud, respectiv strada x la Est.

Soluţia agreată de reclamanţi, ca, pentru întregirea suprafeţei de 711 mp, să se atribuie diferenţa din parcarea aflată la Nord de terenul în litigiu, nu a respectat dispoziţiile titlului executoriu, parcarea menţionată fiind în mod cert exclusă de instanţa de judecată de la restituirea în natură.

Finalitatea urmărită de reclamanţi, de aducere la îndeplinire a dispoziţiilor titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 153/28.05.2004 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2003, astfel cum a fost schimbată prin decizia nr. 1159/25.04.2005 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2004, este dreptul garantat al acestora, ca şi creditori conform unei hotărâri judecătoreşti definitive, însă această finalitate nu poate fi atinsă prin modificarea dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti, pe calea procesuală a îndreptării de eroare materială.

Împotriva încheierii din camera de consiliu de la 7 iulie 2022 pronunţate de Tribunalul Gorj în dosarul nr. x/2013 au formulat apel petenţii A. şi B.

5. Hotărârea instanţei de apel în al doilea ciclu procesual

Prin decizia nr. 314 din 5 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2003, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de petenţii A. şi B. împotriva încheierii din 7 iulie 2022 pronunţate de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2003.

În motivare, instanţa de apel a reţinut următoarele:

În speţă, analiza legalităţii şi temeiniciei sentinţei pronunţate de Tribunalul Gorj cu privire la cererea de îndreptare eroare materială trebuie să pornească de la dezlegările obligatorii stabilite de Curtea de apel în ciclul procesual anterior, prin hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare.

S-a avut în vedere de instanţa de apel că, în sensul art. 281 C. proc. civ., cererea de îndreptare a dimensiunilor suprafeţei de 711 mp, aşa cum a fost identificată în raportul de expertiză, este o cerere ce vizează îndreptarea unei erori materiale, iar solicitările petenţilor nu reprezintă chestiuni de fond, o eventuală îndreptare a erorii cu privire la dimensiunile terenului neducând la schimbarea fondului cauzei.

Pornind de la aceste argumente, în această etapă procesuală, instanţa de apel a constatat că în mod corect tribunalul, rejudecând cererea de îndreptare a erorii materiale, a reţinut că limitele suprafeţei de teren de 711 mp au fost consemnate identic în toate înscrisurile depuse la dosar, respectiv în schiţa expertului care a efectuat lucrarea în dosarul de fond, schiţa expertului care a executat un raport de expertiză extrajudiciar la solicitarea apelanţilor şi în planurile de amplasament întocmite de Primăria Municipiului Târgu Jiu.

Prin decizia civilă nr. 1159 din 15 aprilie 2005 s-a dispus restituirea către apelanţii C. a suprafeţei de 711 mp, amplasată pe str. x, delimitată de expertul topo pe planul de situaţie menţionat ca făcând parte integrantă din hotărâre, această parte din decizia instanţei de apel fiind preluarea identică a dispozitivului sentinţei civile 153 din 28.05.2004 a Tribunalului Gorj, nefiind administrate în calea de atac alte probe privitoare la respectivul teren.

În raportul de expertiză întocmit la prima instanţă, expertul a arătat că în str. x se află o suprafaţă de teren neocupat de construcţii, compus din patru parcele cu suprafeţele de 711 mp,179 mp, 476 mp şi 156 mp, opinia expertului fiind că acestea sunt libere şi pot fi restituite în natură. Suprafaţa S2 având 711 mp a fost identificată prin lungimile laturilor, având o formă neregulată, dimensiunile fiecărei laturi fiind de 21,244 m, 17,23 m., 31,96 m, 9,60 m şi, respectiv, 12,43 m., însă la punerea efectivă în executare a titlului executoriu reprezentat de decizia Curţii de Apel s-a constatat că, în realitate, această suprafaţă de teren are 370 m.p.

Curtea de Apel a constatat că nu se poate dispune în condiţiile art. 281 C. proc. civ. modificarea dimensiunilor laturilor terenului care a fost greşit identificat de expert, deoarece s-ar încălca puterea de lucru judecat a hotărârii şi dezlegările obligatorii ale instanţei referitoare la suprafeţele de teren ce pot fi restituite în natură reclamanţilor.

Prin urmare, deşi este o eroare a expertului, calcularea suprafeţei reale a parcelei de teren identificată ca fiind S2 în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit pentru termenul din 26.03.2004 în dosarul x/2003 al Tribunalului Gorj, în sensul că dimensiunile laturilor astfel cum au fost trasate nu au suprafaţa stabilită de expert, ci una mai mică, nu se poate dispune în cauza pendinte refacerea schiţei respectivei suprafeţe de teren, pentru că ar însemna să fie modificate amplasamentele şi parcelele de teren pe care instanţa le-a avut în vedere ca fiind posibil de restituit în natură, prin decizia nr. 1159 din 25 aprilie 2005.

Astfel, aşa cum a rezultat din considerentele celor două hotărâri pronunţate de instanţele de fond asupra cererii reclamanţilor de acordare de măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de stat, instanţele nu au putut dispune restituirea în natură a tuturor suprafeţelor de teren preluate abuziv de stat de la autorul reclamanţilor, respectiv suprafeţele de 5500 mp, teren expropriat prin Decretul nr. 659/1973, suprafaţa de 1962 mp, teren expropriat prin Decretul nr. 238/1974, precum şi diferenţa de la 1962 mp până la suprafaţa de 5000 mp teren preluat fără titlu valabil. S-a reţinut că din suprafaţa de 1962 mp sunt libere două parcele de 711 mp şi, respectiv, de 179 mp, diferenţa de teren fiind ocupată de clădirea cabinetului stomatologic, parcare, alei de acces, zone de protecţie, pentru care Primăria Municipiului Târgu Jiu, ca unitate deţinătoare, a fost obligată la măsuri reparatorii în echivalent.

Cu privire la identificarea acestor parcele, la amplasamentul lor, la suprafaţa terenului ce putea fi efectiv restituit în natură de către Primărie nu s-a declarat apel de reclamanţi, aceştia criticând în calea extraordinară de atac alte aspecte. Ca urmare a pronunţării deciziei instanţei de apel şi a nedeclarării căii extraordinare de atac de către niciuna dintre părţi, a fost stabilit irevocabil că din terenul situat în strada x reclamanţilor nu li se pot restitui în natură suprafeţele ocupate de alei de trecere, clădire, zonă de protecţie şi parcare, ci doar terenul situat la sud de parcare şi aleea de trecere către strada x, între această parcelă de teren şi parcela de 179 mp fiind o altă alee de trecere spre stradă, care nici ea nu a fost inclusă de instanţă între terenurile ce au fost efectiv restituite în natură.

Aşadar, faţă de faptul că instanţa a stabilit irevocabil că nu se poate restitui în natură terenul cu destinaţia parcare şi cel cu destinaţia alei de trecere, pe calea îndreptării erorii materiale, eroare ce constă în calcularea greşită de către expert a suprafeţei reale a parcelei cu privire la care s-a stabilit posibilitatea restituirii în natură, instanţa nu poate dispune redimensionarea parcelei S2 prin includerea terenului cu destinaţia parcare, aşa cum solicită reclamanţii. O astfel de reconfigurare a terenului ar duce la modificarea considerentelor decizorii ale instanţelor care au stabilit irevocabil soluţia pe fond pentru că ar însemna să se recunoască îndreptăţirea reclamanţilor la primirea în natură a unui teren cu privire la care instanţele s-au pronunţat în sensul că nu poate face obiectul restituirii în natură, ci obiectul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent.

Având în vedere motivarea deciziei anterioare prin care s-a dispus rejudecarea cererii de îndreptare eroare materială, prin care s-a stabilit că menţiunile expertului pot reprezenta o eroare materială, Curtea de Apel a constatat că, în realitate, eroarea expertului nu a vizat identificarea terenului liber şi nu a constat în trasarea greşită a limitelor acestui teren, ci tocmai în stabilirea faptului că respectiva parcelă are suprafaţa de 711 mp, când, în realitate, calculul aritmetic duce la concluzia că terenul identificat are 370 m.p. Reconfigurarea parcelei de teren pe calea îndreptării erorii materiale nu se poate face prin prelungirea dimensiunilor laturilor astfel încât să includă parcarea, deoarece aceasta a fost exclusă de la restituire de instanţa care a pronunţat hotărârea devenită irevocabilă, iar pentru ca reclamanţii să beneficieze de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de teren de 711 mp, cu privire la care instanţa s-a pronunţat, au la îndemână alte mijloace procesuale.

În atare condiţii, tribunalul a reţinut corect că reclamanţii au dreptul la executarea hotărârii irevocabile aşa cum a fost pronunţată, însă aceasta nu se poate face tocmai prin acordarea unui teren care a fost exclus de la atribuire în procedura de judecată anterioară, critica apelanţilor cu privire la această concluzie a instanţei nefiind întemeiată.

Această concluzie nu are ca efect încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi nici nu înseamnă că dreptul recunoscut a fost negat în cauza pendinte, deoarece dreptul reclamanţilor la restituirea în natură a suprafeţei de 711 mp nu a fost contestat, aceştia pot să îşi valorifice drepturile, însă nu prin reconfigurarea parcelei cu privire la care instanţa a dispus restituirea în natură.

Nu este fondată susţinerea apelanţilor în sensul că şi terenul situat la nord de parcela S2 este un teren liber şi se poate restitui în natură, o astfel de concluzie intrând evident în contradicţie cu cele avute în vedere de instanţele de fond care au reţinut că tocmai parcela de la nord, ocupată de parcare, nu poate face obiectul restituirii în natură.

Mai mult, potrivit dispozitivului deciziei irevocabile, instanţele au acordat reclamanţilor despăgubiri şi pentru terenul ocupat de parcare, fiind obligată Primăria Municipiului Târgu Jiu la plata sumei de 1.608.000 RON (ROL) corespunzător valorii suprafeţei de 1072 mp, reprezentând teren ocupat cu Cabinetul stomatologic, alei acces, parcare. Aşadar, redimensionarea terenului S2 astfel încât să includă şi parcarea, aşa cum solicită apelanţii-reclamanţi, ar duce la o dublă despăgubire a acestora, pentru aceeaşi suprafaţă de teren fiind dispusă atât restituită în natură, cât şi acordarea de despăgubiri materiale.

În condiţiile în care acest teren nu poate fi restituit pe calea procedurii îndreptării erorii materiale, eroarea de redare pe planurile de situaţie anexate raportului de expertiză vizează suprafaţa consemnată de expert ca fiind rezultatul calcului aritmetic al parcelei S2, prin raportate la dimensiunile fiecărei laturi, iar posibilitatea reclamanţilor de a obţine măsuri reparatorii pentru întreaga suprafaţă de 711 mp, cât a stabilit instanţa, se poate valorifica prin alte căi judiciare sau administrative.

Deşi decizia instanţei de apel, devenită irevocabilă, care a reluat menţiunile din dispozitivul sentinţei primei instanţe, a fost pronunţată în temeiul aspectelor reţinute de expert în raportul de expertiză care face parte integrantă din hotărâre, iar eroarea cu privire la dimensiunea laturilor parcelei S2 a fost descoperită ulterior pronunţării hotărârii, este imposibilă remedierea acestei erori, pentru că s-ar realiza o modificare a terenurilor pe care instanţa le-a stabilit ca fiind posibil de restituit în natură.

6. Recursul exercitat în cauză.

Împotriva deciziei au declarat recurs petenţii A. şi B., care au invocat dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., susţinând că soluţia se bazează pe o interpretare greşită a prevederilor legale.

În primul rând, petenţii consideră nelegală decizia recurată pentru încălcarea dreptului la apărare, prin respingerea cererii de amânare formulată si trimisă la instanţă în data de 5 octombrie 2022.

În acest sens, arată că deşi au solicitat amânarea cauzei pentru lipsă de apărare şi pentru că a fost depus cu 2 zile înainte de termen un înscris prin care se solicita respingerea apelului formulat de apelanţi, înscris care însă nu a fost intitulat "Întâmpinare" sau "Concluzii scrise", dar cuprindea apărări noi formulate de intimata Primăria Municipiului Târgu Jiu, care nu au mai fost puse în discuţia părţilor, în scopul apărării principiului contradictorialităţii, instanţa de apel a respins cererea de amânare cu motivarea că înscrisul depus de intimata Primăria Târgu Jiu este formulat cu titlu de concluzii scrise, astfel că nu se impunea comunicarea lor, iar, pe de altă parte, că apărătorul ales nu ar fi transmis împuternicirea avocaţială la dosar, deşi în cererea de apel este menţionat faptul că se ataşează împuternicire avocaţială în original.

Astfel, consideră că, în mod nelegal, li s-a încălcat dreptul la apărare, neputând formula apărări în cauză faţă de susţinerile intimatei Primăria Municipiului Târgu Jiu, din motive neimputabile petenţilor.

Un alt motiv de nelegalitate al deciziei recurate este dat de motivarea contradictorie a deciziei recurate.

Astfel, instanţa de apel deşi susţine că dreptul reclamanţilor la restituirea în natură a suprafeţei de 711 mp nu este fost contestat, reclamanţii având dreptul la executarea hotărârii irevocabile aşa cum a fost pronunţată, se contrazice şi susţine că respectarea hotărârii judecătoreşti nu se poate face prin acordarea unui teren care a fost exclus de la atribuire în procedura de judecată anterioară şi că apelanţii pot să îşi valorifice drepturile, însă nu prin reconfîgurarea parcelei cu privire la care instanţa a dispus restituirea în natură.

Apreciază raţionamentul instanţei de apel greşit, întrucât tocmai aceasta este esenţa respectării principiului securităţii raporturilor juridice, ca ceea ce a fost stabilit în mod irevocabil de o instanţa de judecată, să nu mai poată fi pus în discuţie.

Susţine instanţa de apel că petenţii nu pot să-şi valorifice drepturile prin reconfîgurarea parcelei, dar ignoră instanţa de apel că s-a dispus restituirea în natură a suprafeţei de teren de 711 mp.

S-a concluzionat (prin Decizia nr. 1159 a Curţii de Apel Craiova), că suprafaţă de 711 mp se poate restitui în natură, iar potrivit titlului executoriu s-a dispus restituirea suprafeţei de 711 mp, în natură, "Dispune restituirea în natură de către pârâta Primăria Municipiului Târgu Jiu a suprafeţei S2 = 711 mp şi a S3 = 179 mp, amplasate în strada x, delimitate de expertul topo cu culoare albastru, pe planul de situaţie aferent străzii 22 decembrie 1989, ce face parte integrantă din hotărâre". (pag. 17 din decizia nr. 1159 a Curţii de Apel Craiova).

Aşadar, instanţele, în vederea respectării unei hotărâri irevocabile, trebuiau să analizeze posibilitatea restituirea în natură a suprafeţei S2, prin reîntregirea suprafeţei S2 până la totalul suprafeţei reţinută în irevocabil prin raportul de expertiză, adică de 711 mp şi să dispună o expertiză de specialitate, prin care să se stabilească unde există suprafeţe de teren libere, pentru întregirea suprafeţei de 711 mp.

Instanţa de apel susţine că suprafaţa de 1072 mp, reprezentând teren ocupat cu Cabinetul stomatologic, alei acces, parcare, ar cuprinde şi suprafaţa de teren pe care petenţii o solicită pentru reîntregirea suprafeţei S2 de 711 mp, aspect neadevărat, întrucât se observă din raportul de expertiză că parcarea avută în vedere de expert la întocmirea raportului de expertiză nu este identică cu parcarea deţinută în prezent, de intimata Primăria Târgu Jiu, care ocupă o suprafaţă mai mare de teren cu titlu de parcare, decât ceea ce a redat pe schiţă expertul la momentul efectuării expertizei.

Astfel, susţinerea instanţei de apel, fără niciun fel de verificare sau probă administrată care să vină în sprijinul celor afirmate, în sensul că pentru suprafaţa de teren pe care petenţii o solicită ar obţine o dublă despăgubire, este nereală.

Şi expertul extrajudiciar arată că suprafaţa de 272 mp nerestituiţi în natură, din parcarea la care fac referire petenţii, este teren ocupat de Primăria Târgu Jiu, cu o suprafaţă mai mare decât cea reţinută în raportul de expertiză efectuat în dosarul a cărui hotărâre solicită a fi îndreptată.

O dovadă a acestei susţineri stă faptul că din restul de suprafaţă neatribuită în natură adică din 341 mp (suprafaţa de 711 mp, cât ar trebui să aibă parcela S2 conform hotărârii irevocabile - 370 mp, cât însumează în realitate suprafaţa S2, restituită în natură potrivit Dispoziţiei nr. 3960/28.04.2007), intimata a mai atribuit un rest de 74 mp prin Dispoziţia nr. 2250/06.04.2009, astfel că pentru întregirea suprafeţei de 711 mp, ar mai fi de restituit un rest de suprafaţă de 267 mp.

Raţionamentul instanţei de apel este greşit şi prin prisma faptului că susţine că reclamanţii au posibilitatea de a obţine măsuri reparatorii pentru întreaga suprafaţă de 711 mp, prin alte căi judiciare sau administrative.

În primul rând, s-ar încălca puterea lucrului judecat, potrivit căruia terenul de 711 mp este teren liber, neocupat, ce poate fi restituit în natură.

În al doilea rând, reclamanţii doresc respectarea unei hotărâri judecătoreşti, prin respectarea dreptului lor de proprietate, prin restituirea suprafeţei de 711mp. Este inadmisibil ca reclamanţii să fîe deposedaţi încă odată abuziv de dreptul lor de proprietate, drept apărat în acest moment potrivit normelor constituţionale.

Este evident şi de necontestat că s-a stabilit în mod definitiv (prin Decizia nr. 1159 a Curţii de Apel Craiova), că suprafaţa de 711 mp este liberă şi se poate restitui în natură, astfel că, atât instanţa de fond, cât şi instanţa de apel erau obligate să se verifice unde se poate acorda restul de suprafaţă până la 711 mp, pentru a se dispune îndreptarea acestei erori de redare pe schiţă a suprafeţei S2.

Concluzionând, întrucât dispozitivul sentinţei civile nr. 153/28.05.2004, pronunţată de Tribunalul Gorj, precum şi dispozitivul deciziei civile nr. 1159 din 25.04.2005 pronunţate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2004 nu dispun nimic în legătură cu dreptul reclamanţilor de a primi despăgubiri pentru terenul aferent suprafeţei S2, ci au dispus restituirea în natură a suprafeţei de 711 mp, întrucât la momentul efectuării expertizei era o suprafaţă liberă, instanţele învestite cu prezenta cerere de îndreptare eroare materială sunt obligate să respecte dispoziţiile definitive ale instanţelor anterioare sub această formă.

Este evident că intimata Primăria Târgu Jiu refuză să restituie în natură diferenţa de teren până Ia 711 mp, profitând de această eroare a expertului de redare pe schiţă a dimensiunilor corecte a suprafeţei de 711 mp, susţinând fără temei că nu mai există nicio suprafaţă de restituit (Adresa nr. x/14.05.2020 şi adresa nr. x/23.08.2019).

La o verificare a suprafeţelor stabilite a fi restituite în natură şi a suprafeţelor pentru care s-au acordat despăgubiri (care nu puteau fi restituite în natură), conform hotărârilor definitive, rezultă fără niciun dubiu că nu s-au acordat despăgubiri pentru suprafaţa de 711 mp şi aceasta nici nu a fost restituită în natură în totalitate, astfel că se impune îndreptarea acestei erori materiale.

Potrivit practicii statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coroborată cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, doar erorile de fapt care nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de Ia principiul securităţii juridice, pe motiv că nu a fost posibilă îndreptarea lor prin exercitarea căilor ordinare de atac (concluzie afirmată, de exemplu, în cauza Mitrea c. România/2008, Stanca Popescu c. România/2009).

În consecinţă, în principal, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul admiterii cererii de îndreptare eroare materială strecurată în schiţa anexă la raportul de expertiză - intitulat Plan de situaţie - teren litigiu str. x- efectuat în dosarul nr. x/2003 al Tribunalului Gorj, în sensul de a reda corect pe schiţa anexă la raportul de expertiză suprafaţa parcelei S2 de 711 mp, în sensul trasării dimensiunilor suprafeţei de 711 mp, în loc de modalitatea de trasare existentă în schiţa anexă la raportul de expertiză, în care parcela S2 de 711 mp din eroare a fost redată cu dimensiuni mai mici, astfel că în realitate pe schiţa are numai 370 mp, şi în subsidiar - admiterea recursului, casarea hotărârii şi trimiterea spre rejudecare la instanţa de fond pentru administrarea de probe - expertiză topo (pentru redarea pe schiţă a suprafeţei de 711 mp).

7. Apărările formulate de părţi

Intimata Primăria Târgu Jiu a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Recurenta-petentă A. a depus concluzii scrise prin care a cerut admiterea recursului.

8. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând aspectele deduse judecăţii, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acestora, având în vedere următoarele considerente:

Printr-o primă critică, petenţii au invocat faptul că instanţa de apel le-a încălcat dreptul la apărare, dar şi principiul contradictorialităţii, producându-le o vătămare, deoarece, pe de o parte, a respins, în mod greşit, cererea de amânare a cauzei, pentru lipsa de imposibilitate de prezentare a reprezentantului convenţional al petenţilor, din cauza lipsei delegaţiei acestuia, iar, pe de altă parte, că nu a comunicat notele scrise depuse de intimata Primăria Târgu Jiu, care ar fi cuprins, în opinia petenţilor, apărări noi şi, prin urmare, ar fi trebuit fi comunicate şi petenţilor.

Aceste susţineri pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., urmând a fi analizate din această perspectivă.

Textul legal indicat vizează neregularităţi de ordin procedural, care sunt sancţionate cu nulitatea de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., dispoziţii ce includ atât nesocotirea normelor procedurale de ordine publică, cât şi a celor stabilite în interesul exclusiv al uneia dintre părţi.

Se constată că primul motiv invocat, respectiv faptul că instanţa de apel a reţinut că imposibilitatea de prezentare a apărătorului petenţilor, în lipsa delegaţiei acestuia de la dosar, nu reprezintă motiv temeinic de amânare a cauzei, în sensul art. 156 alin. (1) C. proc. civ., deşi recurenţii arată că în cererea de apel este menţionat faptul că se ataşează împuternicirea avocaţială în original, nu este fondat.

Sub acest aspect, instanţa de apel a reţinut că deşi cererea de apel a fost semnată de avocat, la dosar nu se află ataşată nici cererii de apel, nici cererii de amânare a cauzei nicio delegaţie avocaţială, astfel că, în lipsa delegaţiei acestuia de la dosar, a reţinut că nu a existat un motiv temeinic care să împiedice judecata cauzei, câtă vreme nu s-a făcut dovada calităţii de reprezentant a avocatului care a solicitat amânarea, deşi acesta avea posibilitatea să trimită în format electronic împuternicirea avocaţială dată de părţi pentru susţinerea cauzei în apel.

Pe de o parte, Înalta Curte constată că art. 156 alin. (1) C. proc. civ. are valoarea unei norme dispozitive, neavând caracter imperativ; ca atare admiterea sau respingerea unei cereri pentru lipsă de apărare - imposibilitatea de prezentare a reprezentantului convenţional al petenţilor fiind asimilată cererii pentru lipsă de apărare - reprezintă o chestiune de apreciere a instanţei în faţa căreia cererea este susţinută, ce nu poate fi cenzurată de instanţa de recurs.

Pe de altă parte, faţă de situaţia reţinută de instanţa de apel, ce rezultă cu evidentă din dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că nu s-a produs o încălcare a dreptului la apărare şi al dreptului la un proces echitabil al petenţilor în apel, astfel cum susţin aceştia în mod eronat.

Dreptul la apărare este reglementat de art. 24 din Constituţia României şi constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil.

În speţă, în lipsa unei delegaţii a apărătorului ales al petenţilor, care să facă dovada calităţii de reprezentant a avocatului care a solicitat amânarea, instanţa de apel, judecând cauza, nu a pricinuit petenţilor nicio vătămare, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului de procedură nelegal.

Petenţii şi apărătorul lor ales ar fi trebuit să depună toate diligentele şi să facă demersurile legale, pentru a se asigura de respectarea drepturilor lor procedurale şi a garanţiilor procesuale.

Ca atare, instanţa de apel a procedat în condiţii de deplină legalitate, în lipsa unei cereri temeinic motivate, pentru lipsă de apărare, din partea petenţilor, formulate conform art. 156 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte amânarea pronunţării pentru depunerea de concluzii scrise, conform art. 156 alin. (2) C. proc. civ., instanţa dispune această măsură la cererea părţilor interesate, ceea ce în cauză nu a existat, astfel încât, neamânarea pronunţării nu conduce la încălcarea dreptului de apărare al acestora.

În contextul acestor considerente, Înalta Curte apreciază că nu s-a produs o încălcare a dreptului la apărare al petenţilor în apel, drept garantat de art. 24 din Constituţie, hotărârea pronunţată în aceste condiţii fiind perfect legală.

În ceea ce priveşte presupusa încălcare a principiului contradictorialităţii, invocat în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nici această susţinere nu este fondată.

Conform menţiunilor cuprinse în practicaua deciziei recurate, cu privire la acest aspect, instanţa de apel a reţinut că procedura de citare, inclusiv cu petenţii, este legal îndeplinită, că petenţii au lipsit la termenul de judecată din 5 octombrie 2022 şi că nu se impune amânarea judecăţii nici pentru faptul că pârâta Primăria Târgu Jiu a depus concluzii scrise la 3 octombrie 2022, având în vedere că acestea au fost formulate cu titlu de concluzii scrise, astfel că nu se impune comunicarea lor.

Recurenţii-petenţi au reproşat instanţei de apel că nu a acordat termen pentru a lua cunoştinţă de notele scrise depuse de intimata Primăria Târgu Jiu, prin care s-ar fi invocat apărări noi.

Or, instanţa de apel a reţinut că nu se impune comunicarea acestor note scrise, întrucât în cuprinsul acestora nu se invocă excepţii ori chestiuni care să nu fi fost puse în discuţie în etapele procesuale anterioare, ci se expun aceleaşi argumente deja susţinute de pârâtă şi cunoscute de reclamanţi, aspecte ce nu au criticate de petenţi în recurs, care doar susţin că s-ar fi invocat apărări noi, fără a indica, însă, în concret care ar fi aceste apărări noi.

Prin urmare, nici din această perspectivă, hotărârea recurată nu poate fi criticată, fiind respectat principiul contradictorialităţii, în condiţiile în care, aşa cum s-a reţinut anterior, petenţii ar fi trebuit să depună toate diligentele şi să facă demersurile legale, pentru a se asigura de respectarea drepturilor lor procedurale şi a garanţiilor procesuale.

În ceea ce priveşte criticile referitoare la aplicarea greşită de către instanţele anterioare a dispoziţiilor art. 281 C. proc. civ., fiind în discuţie aplicarea greşită a unei norme procedurale ce implică numai un aspect formal, ci nu a unei norme de drept substanţial, sediul materiei este art. 304 pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căreia urmează a fi analizate, iar nu pct. 9, invocat de recurenţi.

Criticile nu sunt, însă, fondate.

Astfel cum a reţinut instanţa de apel în considerentele încheierii recurate, nu se poate dispune, în condiţiile art. 281 C. proc. civ., modificarea dimensiunilor laturilor terenului care a fost greşit identificat de expert, deoarece s-ar încălca puterea de lucru judecat a hotărârii şi dezlegările obligatorii ale instanţei referitoare la suprafeţele de teren ce pot fi restituite în natură reclamanţilor.

Prin urmare, deşi este o eroare a expertului calcularea suprafeţei reale a parcelei de teren identificată ca fiind S2 în schiţa anexă la raportul de expertiză întocmit pentru termenul din 26.03.2004 în dosarul x/2003 al Tribunalului Gorj, în sensul că dimensiunile laturilor astfel cum au fost trasate nu au suprafaţa stabilită de expert, ci una mai mică, nu se poate dispune în cauza pendinte refacerea schiţei respectivei suprafeţe de teren, pentru că ar însemna să fie modificate amplasamentele şi parcelele de teren pe care instanţa le-a avut în vedere ca fiind posibil de restituit în natură, prin decizia nr. 1159 din 25 aprilie 2005.

Or, temeinicia unei cereri de îndreptare a erorilor materiale se stabileşte pe baza probatoriul administrat în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se cere a fi îndreptată.

Cum în speţă, instanţa a stabilit irevocabil că nu se poate restitui în natură terenul cu destinaţia parcare şi cel cu destinaţia alei de trecere, solicitat de recurenţi a fi inclus în suprafaţa S2, în mod legal, instanţa de apel a reţinut că, pe calea îndreptării erorii materiale, eroare ce constă în calcularea greşită de către expert a suprafeţei reale a parcelei cu privire la care s-a stabilit posibilitatea restituirii în natură, instanţa nu poate dispune redimensionarea parcelei S2 prin includerea terenului cu destinaţia parcare, aşa cum solicită recurenţii.

Astfel cum în mod corect a stabilit instanţa de apel, o asemenea reconfigurare a terenului ar duce la modificarea considerentelor decizorii ale instanţelor care au stabilit irevocabil soluţia pe fond pentru că ar însemna să se recunoască îndreptăţirea reclamanţilor la primirea în natură a unui teren cu privire la care instanţele s-au pronunţat, în sensul că nu poate face obiectul restituirii în natură, ci obiectul acordării de măsuri reparatorii prin echivalent.

Contrar susţinerilor recurenţilor, redimensionarea terenului S2 astfel încât să includă şi parcarea, aşa cum solicită petenţii, ar duce la o dublă despăgubire a acestora, pentru aceeaşi suprafaţă de teren fiind dispusă atât restituită în natură, cât şi acordarea de despăgubiri materiale, în cauza soluţionată cu hotărârea a cărei îndreptare se solicită fiind acordate petenţilor despăgubiri şi pentru terenul ocupat de parcare, fiind obligată Primăria Târgu Jiu la plata sumei de 1.608.000 RON (ROL) corespunzător valorii suprafeţei de 1072 mp, reprezentând teren ocupat cu Cabinetul stomatologic, alei acces, parcare.

Pe de altă parte, aşa cum s-a arătat, temeinicia unei cereri de îndreptare a erorilor materiale se stabileşte pe baza probatoriului administrat în cauza în care s-a pronunţat hotărârea ce se cere a fi îndreptată, astfel că susţinerile din recurs în sensul că instanţele de fond ar fi trebuit a dispune efectuarea unei expertize topografice care să stabilească ce terenuri libere ce ar putea fi restituite în natură petenţilor pentru suprafaţa de teren lipsă din suprafaţa S2 nu pot fi primite, precum şi celelalte critici din recurs referitoare la aceste aspecte.

Nici susţinerile din recurs referitoare la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi negarea dreptului recunoscut petenţilor nu au relevanţa atribuită de recurenţi, deoarece dreptul petenţilor la restituirea în natură a suprafeţei de 711 mp nu a fost contestat, aceştia având posibilitatea să îşi valorifice drepturile pe alte căi, însă nu prin reconfigurarea parcelei cu privire la care instanţa a dispus restituirea în natură.

Valorificarea acestui drept pe alte căi nu presupune încălcarea puterea lucrului judecat, potrivit căruia petenţii au dreptul la restituirea în natură a unui teren de 711 mp, ci, dimpotrivă, tocmai în baza acestei statuări irevocabile se poate solicita acest drept.

De asemenea, critica din recurs, vizând faptul că în jurisprudenţa naţională şi europeană s-a statuat faptul că erorile de fapt care nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securităţii juridice, nu este de natură a fundamenta o ipoteză de nelegalitate de deciziei ce face obiectul prezentului recurs, întrucât, aşa cum corect a reţinut instanţa de apel, deşi eroarea cu privire la dimensiunea laturilor parcelei S2 a fost descoperită ulterior pronunţării hotărârii, este imposibilă remedierea acestei erori, pentru că s-ar realiza o modificare a terenurilor pe care instanţa le-a stabilit ca fiind posibil de restituit în natură.

În acest context, contrar celor afirmate de recurenţi, hotărârea curţii de apel nu este contradictorie, ea afirmând coerent că cele solicitate de petenţi prin cererea de îndreptare a erorii materiale excedează acestei proceduri, fără a nega dreptul recunoscut petenţilor.

Prin urmare, nu i se poate reproşa instanţei de apel interpretarea art. 281 C. proc. civ. în alt sens decât cel pretins de recurenţi, întrucât operaţiunile de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale sunt atributul exclusiv al instanţelor de judecată şi sunt inerente procesului decizional.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., indicat, de asemenea, ca temei de drept al cererii de recurs, acest text legal vizează ipoteza în care instanţa, interpretând greşit actul dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia.

Prin urmare, motivul de nelegalitate are în vedere actul juridic ce constituie temeiul dreptului a cărui valorificare în justiţie se urmăreşte şi nu obiectul acţiunii, iar în sensul acestui motiv de recurs instanţa ar fi culpabilă dacă ar fi procedat la greşita interpretare a naturii sau a clauzelor lămurite şi vădit neîndoielnice ale unui act juridic, în sens de convenţie sau act juridic material.

Ca atare, pentru a fi incident acest motiv de recurs este necesar ca "interpretarea greşită" făcută de instanţă să vizeze un act juridic supus judecăţii, iar nu modalitatea de interpretare a cererilor formulate de părţi, ori considerentele reţinute în ceea ce priveşte aplicarea legii, aşa cum, în mod eronat, susţin recurenţii-petenţi.

Aşa fiind, în speţă, nu au fost formulate critici care să se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 314 din 5 octombrie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2023.