Negative competence conflict: determination of the territorial guardianship court for personal contact orders where prior parental authority litigation established the competent forum.

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călăraşi, la data de 8 septembrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând, pe cale de ordonanţă preşedinţială, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se stabilească un program de legături personale cu minorul C., executarea sentinţei urmând să se realizeze fără somaţie şi fără trecerea unui termen.

În motivare, reclamantul a arătat că, din relaţia de concubinaj dintre părţi, a rezultat minorul C. care locuieşte cu mama sa şi care este privat de interacţiunea cu tatăl său. De asemenea, a învederat că pârâta a formulat o cerere de chemare în judecată, ce formează obiect al dosarului nr. x/2022, în cadrul căreia a solicitat exercitarea, în exclusivitate, a autorităţii părinteşti asupra minorului. Judecătoria Călăraşi a admis acţiunea, hotărârea pronunţată fiind atacată cu apel. Însă, pentru a se respecta interesul superior al minorului, se impune stabilirea unui program de legături personale cu acesta.

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispoziţiile art. 997 din C. proc. civ., art. 401 din C. civ. şi art. 507 din acelaşi act normativ.

În termen procedural, pârâta B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Călăraşi, prin raportare la dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ., faţă de împrejurarea că minorul îşi are domiciliul în comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, iar pe fond a solicitat respingerea cererii reclamantului, ca nefondată.

2. Hotărârea Judecătoriei Călăraşi

Prin sentinţa civilă nr. 1688 din 25 octombrie 2023, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Călăraşi a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. care atribuie instanţei de tutelă competenţa de soluţionare a cererilor privind ocrotirea persoanei fizice. Pentru stabilirea competenţei teritoriale prezintă interes locuinţa persoanei ocrotite care, în speţă, este în Dorna Arini, judeţul Suceava, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Vatra Dornei.

În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Călăraşi a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

3. Hotărârea Judecătoriei Vatra Dornei

Prin sentinţa civilă nr. 2129 din 15 noiembrie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce are ca obiect ordonanţă preşedinţială - stabilire legături personale cu minorul - formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Călăraşi. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat cauza şi a trimis dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Vatra Dornei a reţinut că dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ. se referă la locuinţa efectivă a minorului, întrucât, în cadrul acestei proceduri speciale, se administrează probatorii referitoare la condiţiile în care minorul trăieşte şi îşi desfăşoară activităţile.

În speţă, potrivit adresei nr. x din 3 noiembrie 2023 emise de compartimentul Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Comunei Dorna Arini, minorul a fost elev în clasa a doua în cadrul şcolii din Dorna Arini până la data de 24 octombrie 2023, când mama sa l-a transferat la Şcoala Gimnazială Vlad Ţepeş din localitatea Vlad Ţepeş, jud. Călăraşi.

Prin urmare, faţă de locuinţa efectivă a minorului, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cărăraşi.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Călăraşi îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, să i se stabilească un program de legături personale cu minorul C..

Judecătoria Călăraşi şi Judecătoria Vatra Dornei şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, conflictul negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite ale celor două instanţe cu privire la modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale incidente în speţă, pentru stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 998 din C. proc. civ., instanţa competentă să soluţioneze cererea de ordonanţă preşedinţială este instanţa care este competentă să se pronunţe, în primă instanţă, asupra fondului.

În raport de aceste prevederi, competenta de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale (în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului).

Litigiile care vizează ocrotirea minorului, drepturile şi îndatoririle părinteşti, cum este litigiul în cauză, sunt de competenţa instanţei de tutelă, aspect reglementat de legiuitor în cuprinsul dispoziţiilor art. 107 şi ale art. 486 din C. civ.

Astfel, potrivit art. 107 din C. civ.:,,(1)Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanţa de tutelă." Iar potrivit art. 486 din acelaşi act normativ: "Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile."

Sub aspectul competenţei materiale, Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".

Iar sub aspect teritorial, dispoziţiile art. 114 din C. proc. civ. prevăd că: "Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

În speţa de faţă, situaţiei juridice invocate prin acţiune, ce derivă din raportul de filiaţie dintre minorul C. şi părinţii acestuia, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia ocrotirii minorului. Prin cererea formulată, reclamantul solicită să se ia o măsură referitoare la relaţiile personale dintre părinţi şi minor ce are în vedere interesul său suprem, situaţie ce atrage competenţa instanţei de tutelă.

Înalta Curte reţine că instanţa de tutelă, competentă material şi teritorial să soluţioneze raporturile dintre părţi, în calitate de părinţi, şi minor, a fost deja stabilită, neexistând nicio împrejurare care să justifice schimbarea sa.

Astfel, anterior iniţierii acestui litigiu, B., în calitate de reclamantă, a formulat o cerere de chemare în judecată, înregistrată sub nr. x/2022, la Judecătoria Călăraşi, în contradictoriu cu A., prin care a solicitat exercitarea în exclusivitate a autorităţii părinteşti asupra minorului C., stabilirea locuinţei minorului la domiciliul mamei şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere. Pârâtul a formulat o cerere reconvenţională pentru a paraliza demersul reclamantei.

Prin sentinţa civilă nr. 934 din 26 mai 2023, Judecătoria Călăraşi a admis acţiunea promovată de reclamanta B. şi a respins cererea reconvenţională, hotărârea fiind atacată cu apel. Dosarul se află, în prezent, pe rolul Tribunalului Călăraşi, învestit cu soluţionarea apelului.

În acel litigiu, Judecătoria Călăraşi şi-a verificat competenţa, prin raportare la dispoziţiile legale incidente şi situaţia particulară a speţei, tranşând, cu autoritate provizorie de lucru judecat, raporturile dintre părţi referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa minorului şi obligaţia de plată a pensiei de întreţinere.

Prin urmare, Judecătoria Călăraşi este instanţa de tutelă competentă material şi teritorial să ia măsurile legale pentru ocrotirea minorului C..

Trebuie remarcat, totodată, că minorul locuieşte, în prezent, în satul Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi, împreună cu mama sa şi bunicii materni, acesta fiind la acest moment domiciliul efectiv care permite administrarea probatoriilor specifice procedurii iniţiate de reclamant.

Pentru considerentele expuse şi având în vedere dispoziţiile art. 998 raportat la art. 114 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din acelaşi act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călăraşi.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.