Judicial review of party membership exclusion: inadmissibility of cassation appeal in political party litigation under Law No. 14/2003

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 august 2021, sub nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B. - Filiala Judeţeană Vâlcea, anularea Hotărârii nr. 3 din 14 februarie 2021, adoptate de Biroul Organizaţiei Locale a B. comuna Costeşti, judeţul Vâlcea.

Prin încheierea nr. 117 din 6 septembrie 2021, Tribunalul Vâlcea, secţia a II-a civilă, a declinat, în favoarea secţiei I civile, din cadrul aceleiaşi instanţe, competenţa de soluţionare a acţiunii iniţiate de reclamantul A..

La data de 14 decembrie 2021, reclamantul şi-a modificat acţiunea în sensul că a solicitat şi anularea hotărârilor ulterioare, respectiv a hotărârii nr. 5 din 26 aprilie 2021 adoptate de Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj Vâlcea şi a hotărârii nr. 45 din 6 iulie 2021 adoptate de Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj arătând expres că pârâte în cauză sunt Organizaţia Locală Costeşti a B., precum şi B., Filiala Judeţeană şi B. prin Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj.

2. Hotărârea Tribunalului Vâlcea

Prin sentinţa civilă nr. 832 din 12 aprilie 2022, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca nefondată, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Comisiei Naţionale de Etică, Integritate şi Arbitraj, invocată de intimatul B. şi, tot astfel, cererea modificată, luându-se act de cererea intimaţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

3. Hotărârea Curţii de Apel Piteşti

Prin decizia civilă nr. 525 din 31 ianuarie 2023, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinţei civile nr. 832 din 12 aprilie 2022, pronunţate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu B. - Filiala Judeţeană Vâlcea, B. - Organizaţia Locală Costeşti şi B. - Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj.

4. Calea de atac declarată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 525 din 31 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, a declarat recurs contestatorul A., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, instanţei de apel.

Recurentul apreciază că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, arată că măsura dispusă, în condiţiile art. 32 din Statutul B., de excludere din partid trebuia motivată în fapt şi în drept, indicarea doar a unui temei de drept nefiind suficientă pentru efectuarea unui control judecătoresc asupra legalităţii sale. Apreciază că era necesară o descriere a abaterii săvârşite şi a normelor pe care le-ar fi încălcat.

Lipsa acestor elemente de fapt şi de drept dovedesc că nu sunt îndeplinite condiţiile de fond prevăzute de lege. Menţionarea textelor de lege, în preambul, este generică, formală, fără a se detalia care sunt acuzaţiile pe baza cărora contestatorul a fost exclus din partid.

Prin urmare, instanţa de apel a interpretat şi aplicat în mod greşit dispoziţiile legale incidente precum şi dispoziţiile Deciziei nr. 530/2013 a Curţii Constituţionale şi nu a putut verifica legalitatea actelor supuse controlului judiciar şi nici dacă dreptul părţii la apărare şi opinie a fost respectat.

Recurentul apreciază că, din decizia Curţii Constituţionale, din prevederile art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, rezultă că analiza legalităţii unui act de excludere implică analiza aspectelor de fapt imputate, dovedite în prealabil.

Or, în speţă nu este îndeplinită această cerinţă şi, mai mult, nu există niciun înscris din care să rezulte că acesta a avut posibilitatea să-şi expună punctul de vedere în faţa organului politic.

Prin urmare, există mai multe elemente care atestă caracterul nelegal al hotărârilor contestate, ceea ce justifică anularea lor. De aceea, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de apel.

5. Apărările formulate

În termen procedural, B. - Organizaţia Locală Costeşti a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, excepţia nulităţii recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Intimatul B. - Comisia de Etică, Integritate şi Arbitraj a formulat note scrise prin care a invocat excepţia nulităţii recursului şi a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

Prin rezoluţia din data de 28 iunie 2023, Completul nr. 8, învestit cu soluţionarea recursului, a stabilit termen de judecată la data de 14 decembrie 2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate asupra excepţiei de inadmisibilitate a recursului, invocate de intimaţi, în baza dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., coroborate cu cele art. 21 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 14/2003.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepţiei de inadmisibilitate, invocate de intimaţi, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recurentul - contestator a supus controlului judiciar Hotărârea nr. 3 din data de 14 februarie 2021 de excludere a sa din B. şi actele ulterioare, prin care se confirmă sancţiunea, demersul juridic fiind întemeiat pe dispoziţiile Legii nr. 14/2003.

Actul normativ, invocat ca temei de drept, prevede, la art. 16 alin. (3), că dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. Legiuitorul nu a reglementat şi o procedură judiciară de cenzurare a acestor acte.

Acest text de lege a fost supus controlului de constituţionalitate, iar Curtea Constituţională, prin decizia nr. 530 din data de 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, l-a declarat neconstituţional, apreciind că aduce atingere substanţei dreptului de acces la instanţă şi se află într-un raport evident antinomic cu dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Înalta Curte reţine că, urmare a deciziei de neconstituţionalitate menţionate anterior şi faţă de lipsa unei proceduri speciale, pentru raţiuni de analogie, toate litigiile care vizează dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic, revin spre soluţionare instanţelor judecătoreşti de drept comun în materia partidelor politice.

Aceasta, întrucât Legea nr. 14/2003 reglementează, în materia partidelor politice, o procedură care implică instanţele de judecată şi stabileşte, în mod clar, că, sub aspect material, instanţele de drept comun, sunt tribunalul, în primă instanţă, şi curtea de apel, în calea de atac a apelului.

Astfel, legiuitorul a stabilit, la art. 21 din Legea nr. 14/2003, atât instanţele de drept comun în materia partidelor politice cât şi regimul juridic al căilor de atac, care implică exclusiv instanţele de fond, ale căror hotărâri nu sunt supuse examinării pe calea recursului. Doar sub aspect teritorial, se aplică regulile de drept comun, respectiv cele instituite de dispoziţiile art. 95 pct. 1 şi art. 107 din C. proc. civ., instanţele competente fiind cele în a căror rază teritorială domiciliază/îşi are sediul pârâtul.

În cauza pendinte, asupra raportului juridic dedus judecăţii, în condiţiile în care pretenţiile contestatorului au legătură cu valorificarea unor drepturi ori respectarea unor obligaţii reglementate în conformitate cu statutul organizaţiei intimate, s-au pronunţat Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa civilă nr. 832 din data de 12 aprilie 2022, ca primă instanţă de fond, şi Curtea de Apel Piteşti, prin decizia civilă nr. 525 din data de 31 ianuarie 2023, ca instanţă de apel.

Or, în considerarea dispoziţiilor legale menţionate anterior, Înalta Curte reţine că decizia instanţei de apel este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs. Rezultă, aşadar, că hotărârile definitive, pronunţate de instanţele de apel, nu sunt supuse recursului, o astfel de cale extraordinară de atac fiind inadmisibilă.

Dispoziţiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalităţii căilor de atac, prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta. Persoana interesată are obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă şi de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit şi a căilor de atac.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Dispoziţiile instituite de legea fundamentală trebuie înţelese în sensul că liberul acces la justiţie nu impune şi accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, iar pentru altele, da, ceea ce reprezintă o expresie a principiului legalităţii căilor de atac.

În consecinţă, în raport de conţinutul dispoziţiilor legale menţionate anterior, se constată că recursul este inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul - contestator A. împotriva deciziei civile nr. 525 din data de 31 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 525 din 31 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform dispoziţiilor art. 402 din C. proc. civ.