Appeal against denial of annulment of handball arbitration award declared inadmissible; club liable for party's legal costs

Şedinţa publică din data de 6 decembrie 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 14.09.2022 sub nr. x/2022, petentul Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca a solicitat, în baza dispoziţiilor art. 608 C. proc. civ., anularea hotărârii arbitrale nr. 595/28.03.2022 pronunţate de Comisia de Soluţionare a Litigiilor a Federaţiei Române de Handbal şi a deciziei nr. 3/18.08.2022 pronunţate de Comisia de Apel a Federaţiei Române de Handbal la data de 18.08.2022 în soluţionarea dosarului nr. x/2022, cu rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti şi respingerea memoriului formulat de intimatul A..

Prin întâmpinare, intimatul A. a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 157/F/16.11.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins, ca neîntemeiată, acţiunea în anulare formulată de petentul Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 3/18.08.2022 a Comisiei de Apel din cadrul Federaţiei Române de Handbal şi a hotărârii nr. 595/28.03.2022 pronunţate de Comisia de Soluţionare a Litigiilor din cadrul Federaţiei Române de Handbal.

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., petentul Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca.

Recurentul a arătat că instanţa a aplicat greşit normele de drept material pe care a fost întemeiată acţiunea, respectiv art. 608 lit. d) şi f) C. proc. civ.

Recurentul a învederat că a lipsit la termenul la care s-a dezbătut apelul său în faţa Comisiei de Apel din cadrul FRH, iar procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, nefiindu-i comunicată nicio citaţie pentru acel termen. Din acest motiv se impune ca hotărârea arbitrală pronunţată de Comisia de Apel a Federaţiei Române de Handbal să fie anulată în condiţiile art. 608 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Recurentul a mai arătat că tribunalul arbitral de primă instanţă (Comisia de Soluţionare a Litigiilor din cadrul FRH) a fost învestit cu două capete de cerere principale, vizând obligarea la plata unor drepturi salariale restante şi repunerea reclamantului în funcţia de director sportiv/director tehnic/delegat în cadrul secţiei de handbal feminin sau în cadrul secţiei de handbal masculin, precum şi cu un capăt de cerere accesoriu privind cheltuielile de judecată.

În mod nelegal, neregulamentar şi nestatutar, fără măcar să pună acest aspect în discuţia părţilor şi fără să existe o cerere modificatoare comunicată în mod corespunzător Clubului pentru depunerea unei eventuale întâmpinări, tribunalul arbitral de primă instanţă a schimbat obiectul memoriului, reţinând că "la data de 15.06.2021, participantului la activitatea sportivă, A., i-a fost transmisă de către clubul pârât, prin e-mail, Notificarea nr. x/15.06.2021 privind rezilierea contractului de activitate sportivă nr. x/29.05.2020, în temeiul art. VII lit. d) din contract însă fără a se face dovada comunicării şi recepţionării acesteia de către reclamant, conform dispoziţiilor prevăzute de art. X lit. d) din contract. Având în vedere că reclamantul şi-a continuat activitatea în cadrul Clubului Sportiv Universitatea Cluj-Napoca, acesta este îndreptăţit la încasarea salariilor aferente perioadei iunie 2021 - ianuarie 2022".

În acelaşi mod nelegal şi fără a pune în discuţia părţilor aceste aspecte, Comisia de Apel din cadrul FRH dispune că:

"va analiza cu prioritate natura actului juridic de reziliere unilaterală nr. 2704/15.06.2021 pentru a identifica efectele produse în raportul contractual dintre părţi" şi că "va proceda la verificarea validităţii notificării de reziliere, cu analizarea îndeplinirii condiţiilor rezilierii unilaterale", constatând că "în lipsa unei culpe contractuale evidente, nu sunt îndeplinite condiţiile legale de aplicare a sancţiunii de reziliere unilaterală a contractului de activitate sportivă nr. x/29.05.2020, astfel că notificarea de reziliere nr. x/15.06.2021 este ineficace, consecinţa constând în menţinerea contractului încheiat între părţi."

Nu există nicio cerere din partea participantului la activitatea sportivă în cuprinsul memoriului sau în alt înscris/document comunicat Clubului, din care să rezulte că se solicită constatarea încetării sau neîncetării raporturilor contractuale dintre Club şi petent, constatarea validităţii sau ineficacităţii notificării de reziliere ori constatarea operării sancţiunii rezilierii contractului. Ceea ce s-a solicitat de reclamant şi nu s-a modificat (cel puţin în condiţii procedurale) este plata drepturilor financiare restante, pentru perioada precis identificată iunie 2021 - ianuarie 2022. Acesta este strict obiectul memoriului, atât în condiţiile procedurale şi regulamentare aplicabile, în sensul art. 619 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cât şi în aplicarea dreptului de dispoziţie (principiul disponibilităţii).

Procedând la modificarea din oficiu a obiectului memoriului, fără măcar să pună acest aspect în discuţia ambelor părţi, Comisia de Soluţionare a Litigiilor din cadrul FRH şi apoi Comisia de Apel a FRH, au pronunţat două hotărâri nelegale, în condiţii de extra petita. Astfel, în sensul motivului de anulare prevăzut de art. 608 alin. (1) lit. f), tribunalul arbitral de primă instanţă (Comisia de Soluţionare a Memoriilor), urmat de tribunalul arbitral de control (Comisia de Apel), nu doar că s-au pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, ci şi au dat mai mult decât s-a cerut.

Aceste aspecte determină caracterul nefondat al memoriului intimatului, întrucât potrivit art. VII lit. d) din contract, "prezentul contract de activitate sportivă poate să înceteze în următoarele cazuri: (...) d) prin reziliere, după acordarea unui termen de înştiinţare de 30 de zile calendaristice în situaţia executării sau neexecutării culpabile şi/sau necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale."

Comisia de Soluţionare a Litigiilor reţine în Hotărârea nr. 595/28.03.2022 (în mod paradoxal şi fără nicio raţiune) că, deşi la data de 15.06.2021, participantului la activitatea sportivă, A., i-a fost transmisă de către clubul pârât, prin e-mail, Notificarea nr. x/29.05.2021 privind rezilierea contractului de activitate sportivă nr. x/15.06.2021, totuşi nu s-a făcut dovada comunicării şi recepţionării acestei notificări, conform dispoziţiilor prevăzute de art. X lit. d) din contract.

Or, potrivit acestei dispoziţii contractuale, orice comunicare realizată în baza prezentului contract va fi valabilă dacă este adusă la cunoştinţa celeilalte părţi în scris, prin fax, prin e-mail, scrisoare recomandată sau orice alt mijloc care conferă garanţia recepţionării şi confirmării comunicării. Astfel, se poate observa cu uşurinţă faptul că Notificarea nr. x/29.05.2021 a fost adusă la cunoştinţa participantului la activitatea sportivă, A., exact prin unul dintre modurile prevăzute expres în contract, respectiv prin e-mail.

Adresa de e-mail pentru primirea corespondenţei de către A. a fost indicată chiar de către acesta şi înscrisă personal şi olograf de pârâtul A. în cuprinsul contractului ca fiind: x@x.com. Or, asa cum se poate observa din dovada comunicării e-mailului din data de 15.06.2021, notificarea de reziliere a fost transmisă la această adresă de e-mail.

Din lecturarea acestei dispoziţii contractuale rezultă că există câteva moduri de aducere la cunoştinţă prevăzute expres şi prezumate a conferi garanţia recepţionării şi confirmării comunicării (prin fax, prin e-mail, prin scrisoare recomandată) şi alte moduri, respectiv orice alt mijloc care conferă garanţia recepţionării şi confirmării comunicării, doar în această situaţie trebuie a se face dovada comunicării şi recepţionării notificării.

Întrucât comunicarea s-a realizat prin unul dintre mijloacele expres prevăzute în contract şi prezumate a conferi garanţia recepţionării, recurentul apreciază că în situaţia în care se susţine de către participantul la activitatea sportivă că notificarea nu a fost recepţionată, îi revine acestuia sarcina de a proba contrariul.

Mai mult, nu se poate discuta de o lipsă a dovezii comunicării, aşa cum reţine Comisia de Soluţionare a Litigiilor, întrucât comunicarea notificării a fost dovedită de către Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca prin captura de ecran (screenshot-ul) a e-mailului care conţine în ataşament notificarea transmisă, imagine în care se poate observa adresa poştei electronice la care a fost expediat e-mailul precum şi data la care acesta a fost transmis.

Intimatul A. nu a contestat în niciun fel rezilierea contractului, fiind conştient că nu poate face dovada calităţii sale de participant la activitatea sportivă în sensul art. 671 lit. a), b) sau c din Legea nr. 69/2000. Urmare a rezilierii contractului, acesta a înţeles să predea legitimaţiile de joc ale sportivelor (handbaliste) în luna iunie 2021, astfel cum chiar el recunoaşte în cuprinsul memoriului. După data de 15.06.2021 dl. A. a activat ca şi responsabil cu organizarea meciurilor în cadrul secţiei de handbal băieţi din cadrul clubului ca voluntar. În dovedirea acestei susţineri, prin întâmpinarea formulată în faţa Comisiei de soluţionare a litigiilor, s-a solicitat audierea de martori, însă prin hotărârea pronunţată nu se face nicio vorbire cu privire la motivele pentru care nu s-a procedat la audierea acestora.

În ceea ce priveşte motivul prevăzut la art. 608 alin. (1) lit. h) C. proc. civ., recurentul arată că hotărârea tribunalului arbitral de primă instanţă şi hotărârea tribunalului arbitral de control ignoră normele legale imperative ale art. 1270 alin. (1) C. civ., sub aspectul forţei obligatorii a contractului dintre părţi, ale art. 13 C. proc. civ. privind dreptul la apărare, ale art. 14 care instituie principiul contradictorialităţii şi art. 9 care instituie principiul disponibilităţii in procesul civil.

Atât hotărârea Comisiei de Soluţionare a Litigiilor cât şi decizia Comisiei de Apel încalcă forţa obligatorie a clauzelor cuprinse la pct. VII lit. d) şi pct. X lit. d) din contractul de activitate sportivă încheiat între A. şi Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca, clauze ce nu au fost declarate nule.

Conform art. 1270 alin. (1) C. civ., "Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante."

Potrivit pct. VII lit. d) din contract, "prezentul contract de activitate sportivă poate să înceteze în următoarele cazuri: (...) d) prin reziliere, după acordarea unui termen de înştiinţare de 30 de zile calendaristice în situaţia executării sau neexecutării culpabile şi/sau necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale", iar potrivit pct. X lit. d) din contract, "orice comunicare realizată în baza prezentului contract va fi valabilă dacă este adusă la cunoştinţa celeilalte părţi în scris, prin fax, prin e-mail, scrisoare recomandată sau orice alt mijloc care conferă garanţia recepţionării şi confirmării comunicării."

Intimatul nu a învestit comisiile de specialitate cu privire la nulitatea clauzelor contractuale menţionate şi, astfel, acestea sunt considerate valabile în circuitul juridic, având "putere de lege între părţile contractante".

Hotărârile atacate ignoră aceste aspecte, trecând peste principiul diponibilităţii în procesul civil şi a forţei obligatorii a contractului, reţinându-se că la data de 15.06.2021, participantului la activitatea sportivă i-a fost transmisă de către Club prin e-mail notificarea privind rezilierea dar fără a se face dovada comunicării acesteia. Chiar şi Comisia de Apel prin decizia pronunţată, ignoră principiul consacrat de către art. 1270 C. civ. şi reţine că "notificarea nr. x/15.06.2021 prezintă în fapt şi în drept, caracteristicile unei denunţări unilaterale şi nu a unei rezilieri contractuale" şi că "denunţarea unilaterală a contractului fără justă cauză (prohibită de regulamentele FRH) este mascată sub forma unei rezilieri unilaterale." Prevederile regulamentelor FRH nu pot avea nicio înrâurire sub acest aspect, câtă vreme intimatul nu a învestit arbitrajul instituţionalizat cu un capăt de cerere în nulitatea pct. VII şi X din contractul de activitate sportivă ce face obiectul cauzei, întrucât "puterea de lege între părţile contractante" prevalează în temeiul legii (după caz, cu efecte derogatorii).

Potrivit art. 575 alin. (1) C. proc. civ., judecata arbitrală se desfăşoară potrivit regulilor procedurale stabilite la art. 576. Conform alin. (2) al acestui din urmă articol, în situaţia arbitrajului instituţionalizat, se aplică dispoziţiile art. 619 alin. (3), respectiv regulile tribunalului arbitral.

Prin raportare la dispoziţiile alin. (2) al art. 575 C. proc. civ., regulile de procedură aplicabile nu pot deroga de la principiile fundamentale ale procesului civil prevăzute la art. 5, art. 8-10, art. 12-16, art. 19-21, art. 22 alin. (1), (2), (4), (5), (6) şi la art. 23 C. proc. civ.

Instanţele arbitrale ignoră principiile fundamentale înscrise în art. 13 alin. (3) şi art. 14 alin. (1)-(6) C. proc. civ., hotărârile fiind date cu încălcarea acestor dispoziţii imperative ale legii civile.

Recurentul nu a luat parte la dezbaterea apelului, procedura de citare nefiind legal îndeplinită. Cu toate că prin Decizia nr. 3/18.08.2022 Comisia din Apel a FRH arată că a stabilit termen pentru soluţionarea cauzei la data de 04.08.2022, fără citarea părţilor, aceste dispoziţii nu pot fi luate în considerare atâta vreme cât contravin principiului dreptului la apărare care presupune ca părţilor să le fie asigurată posibilitatea de a participa la toate fazele de desfăşurare a procesului, dar şi principiului contradictorialităţii care impune instanţei luarea unei hotărâri asupra unei cereri doar după citarea sau înfăţişarea părţilor. Prin urmare, procedura de citare a fost nelegal îndeplinită, din moment ce recurentul nu a primit nicio citaţie sau vreo înştiinţare cu privire la momentul desfăşurării dezbaterilor şi nici nu a luat parte la acestea.

Mai mult, hotărârile instanţelor arbitrale trec din nou peste principiul contradictorialităţii, acestea hotărând asupra unor chestiuni care nu s-au cerut, fără a pune în discuţia părţilor toate împrejurările de fapt şi de drept invocate chiar de către comisii din oficiu.

Comisia de Soluţionare a Litigiilor, şi mai apoi Comisia de Apel s-au pronunţat cu privire la eficacitatea notificării de reziliere şi asupra efectelor contractului de activitate sportivă încheiat între părţi Nu a existat nicio solicitare din partea reclamantului în cuprinsul memoriului sau în alt înscris/document comunicat Clubului, din care să rezulte că se solicită constatarea încetării sau neîncetării raporturilor contractuale dintre Club şi reclamant, constatarea validităţii sau ineficacităţii notificării de reziliere ori constatarea operării sancţiunii rezilierii contractului Ceea ce s-a solicitat de reclamant şi nu s-a modificat (cel puţin în condiţii procedurale) este plata drepturilor financiare restante, pentru perioada precis identificată iunie 2021 - ianuarie 2022. Acesta este strict obiectul memoriului, atât în condiţiile procedurale şi regulamentare aplicabile, în sensul art. 619 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cât şi în aplicarea dreptului de dispoziţie (principiul disponibilităţii şi al contradictorialităţii).

În consecinţă, atât tribunalul arbitral cât şi Curtea de Apel Bucureşti au pronunţat hotărâri nelegale, cu încălcarea prevederilor imperative ale legii, întemeindu-şi hotărârea pe motive de fapt şi de drept şi pe explicaţii care nu au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A arătat că deşi recurentul invocă încălcarea normelor de drept material prevăzute de art. 608 alin. (1) lit. C). proc. civ., motivându-se prin faptul că partea a lipsit la termenul la care au avut loc dezbaterile şi procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, la momentul dezbaterii cauzei în şedinţă publică recurentul a fost prezent prin avocatul ales B., aspecte reţinute şi menţionate în încheierea din 02.11.2022, a Curţii de Apel Bucureşti.

Recurentul face referire la prevederile art. 68. alin. (1) lit. f), în) sensul că tribunalul arbitrar, Comisia de Soluţionare a Litigiilor din cadrul FRH s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, ori a dat mai mult decât s-a cerut, însă Comisia de Soluţionare a Litigiilor, nu trebuie şi nu poate fi asimilată cu un tribunal arbitral, asa cum este instituţia respectivă reglementată de prevederile art. 555 şi urm. C. proc. civ.

Critici recurentului au mai fost discutate şi analizate şi cu ocazia judecării apelului, ca urmare a contestării, de către acesta, a Deciziei nr. 595/2022 a Comisiei de Solutionare a Litigiilor, la Comisia de Apel din cadrul FRH.

Aspectele cu privire la existenţa unei rezilieri a contractului dintre intimat şi recurent urmează a fi înlăturate deoarece în dispozitivul Hotărârii nr. 595/2022 a Comisiei de soluţionare a litigiilor nu se face referire la constatarea rezilierii sau a valabilitătii contractului dintre părţi

Intimatul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, a avut un volum mult mai mare cantitativ de muncă după punerea sa în funcţia de director sportiv la echipa de Handbal Masculin, având de gestionat două echipe înscrise, una în Liga Zimbrilor şi una în Divizia A, cu acelaşi venit pe care l-a avut la Handbal Feminin, deşi prezentul contract a fost realizat pentru o singură echipă. Mai mult, intimatul şi-a depăşit atribuţiile, deoarece la partida Sporting Club Ghimbav-Universitatea Cluj din Divizia A, acesta a ţinut şi locul unui antrenor pe bancă, datorită faptului că nu a dorit nimeni să facă deplasarea, iar echipa nu ar fi putut începe meciul fără un oficial pe bancă. Fără un contract valabil şi o legitimaţie avizată de către FRH, un antrenor sau un oficial nu are dreptul de a sta pe bancă. În plus, dacă motivul denunţării este unul care poate fi remediat, partea în culpă trebuie notificată cu privire la intenţia denunţării şi trebuie să i se acorde un termen de cinci zile pentru a înlătura motivul invocat. Potrivit dispoziţiilor RSTJH prevăzute la art. 8.10, încetarea unilaterală a contractului trebuie să fie stabilită printr-un act distinct, comunicat ceilelalte părţi şi constatat de Comisia de Solutionare a Memoriilor din cadrul FRH, pentru a fi în prezenţa unei încetări unilaterale cu justă cauză valabilă. în caz contrar, încetarea unilaterală FĂRĂ justă cauză este interzisă. În conformitate cu prevederile art. 8.10 din RSTJH teza a doua trebuie să îndeplinească două condiţii cumulative, notificarea prealabilă cu acordarea unui termen de 5 zile pentru înlăturarea motivelor abuzive, şi notificarea unilaterală de încetare a raporturilor contractuale dintre părţi motivată în fapt şi în drept.

Activităţile intimatului în cadrul Clubului pot fi dovedite cu procese-verbale, foi de joc, facturi, referate pentru participarea la competiţie, sistem electronic de informaţii al FRH, declaraţie de pe site-ul oficial al clubului, funcţia avută de pe site-ul oficial al clubului, conversaţii de pe grupurile de Whatsapp ale echipei, precum şi participarea activă la organizarea unui număr mare de meciuri oficiale.

În plus, întreruperea abuzivă a activităţii intimatului legată de funcţia de director sportiv venită la jumătate lunii ianuarie 2022 din partea preşedintelui de secţie C. la cererea expresă a directorului de club D., după ce intimatul a manifestat intenţia de a depune memoriu pentru restanţele salariale, prin care aa fost scos de pe grupurile echipei, a fost strict din culpa Clubului Sportiv Universitatea care dovedeşte faptul că acesta nu respectă contractul semnat dintre părţi care are valabilitate pană la 30.06.2022.

Contractul intimatului de activitate sportivă este perfect valabil. Acesta în momentul semnării a fost dus de intimat la Primaria Cluj-Napoca pentru a se informa dacă este în regulă şi poate fi decontat de către Primaria Cluj-Napoca, lucru de altfel confirmat de oameni din cadrul Primăriei Cluj-Napoca care se ocupa de finanţarea Clubului Sportiv Universitatea Cluj.

În cauză nu există nicio încălcare a dispoziţiilor imperative ale legii, asa cum a fost invocată de către recurent.

Nu se poate imputa comisiilor de arbitraj că au analizat existenţa raporturilor contractuale şi din perspectiva notificării de reziliere, câtă vreme susţinerile ambelor părti s-au referit la efectele produse de aceasta şi s-a apreciat în sensul ineficacităţii notificării de reziliere, intimatul fiind îndreptăţit la plata drepturilor băneşti ce decurg din contractul semnat de părţile improcesuate. În acest sens, comisiile din cadrul FRH nu şi-au depăşit limitele şi nu au încălcat prevederile art. 608 C. proc. civ.

Cu privire la motivele de anulare prevăzute la art. 608 lit. h), intimatul arată că toate actele procedurale care au stat la baza pronunţării celor două hotărâri ale comisiilor din cadrul FRH au fost comunicate părţilor, care au formulat întâmpinări, răspunsuri la întâmpinări, au depus scripte, iar în conformitate cu art. 48 din Statutul FRH, recurentul afiliindu-se la FRH, se supune jurisdicţiei comisiilor federaţiei, inclusiv regulamentelor de funcţionare a Comisiei de Soluţionare a Litiigilor şi a Comisiei de Apel, care arată în mod expres în art. 16 şi 28 că procedura se desfăşoară în scris şi doar prin excepţie, dacă comisia nu este lămurită, se vor cita părţile.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, se constată că recursul, deşi formal încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi încadrabile în textul legal menţionat.

Aceasta întrucât, prin recursul formulat, reclamantul reiterează, în calea extraordinară de atac, într-o manieră ad litteram, toate aspectele deduse judecăţii în conţinutul acţiunii în anularea hotărârii arbitrale, analizate deja de către instanţă prin hotărârea recurată.

Or, în prezentul recurs, trebuiau a fi menţionate şi susţinute eventuale aspecte de nelegalitate ale sentinţei nr. 157/F/16.11.2022 a Curţii de Apel Bucureşti, iar nu aspecte privind hotărârea nr. 595/28.03.2022, pronunţată de Comisia de Soluţionare a Litigiilor a Federaţiei Române de Handbal, respectiv privind decizia nr. 3/18.08.2022, pronunţată de Comisia de Apel a Federaţiei Române de Handbal, aşa cum a procedat recurentul.

Astfel, memoriul de recurs este identic în conţinut cu acţiunea în anularea hotărârii arbitrale şi vizează aceleaşi chestiuni asupra cărora s-a pronunţat deja Curtea de Apel Bucureşti, fără a se indica, punctual, în ce constă pretinsa nelegalitate săvârşită de această instanţă.

Aşa cum a învederat şi prin acţiunea în anulare, recurentul, a redat texte de lege incidente în cauză, a susţinut că în mod neregulamentar şi nestatutar, fără a se pune în discuţia părţilor, tribunalul arbitral a schimbat obiectul memoriului, a evocat, pe larg, situaţia de fapt care a determinat promovarea acţiunii în anulare, a făcut ample referiri la pretinsele erori şi nelegalităţi conţinute în hotărârea tribunalului arbitral de primă instanţă, dar şi de hotărârea tribunalului arbitral de apel, a expus texte de lege care reglementează judecata arbitrală despre care a arătat că au fost încălcate de către Comisia de Soluţionare a Litigiilor cât şi de Comisia de Apel şi a concluzionat că "...tribunalul arbitral a luat o hotărâre nelegală, cu încălcarea prevederilor imperative ale legii, întemeiându-şi hotărârea pe motive de fapt şi de drept şi pe explicaţii care nu au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictoriii.".

Nu se regăseşte în memoriul de recurs, în afară de indicarea sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi a cazului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nicio critică legată de modul în care această instanţă a soluţionat cauza, toate chestiunile învederate fiind preluate într-o manieră identică din acţiunea în anulare şi vizând exclusiv hotărârile pronunţate de cele două comisii arbitrale.

Motivarea recursului nu presupune doar indicarea cazului de casare, ci şi expunerea unor apărări care să contureze eventuale încălcări, de către instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, a unor texte de lege sau a unor principii fundamentale ale procesului civil.

Cum în cauză, din modalitatea de redactare a memoriului de recurs nu rezultă asemenea încălcări, recurentul nefăcând trimitere la considerentele hotărârii atacate, ci la hotărârile arbitrale pronunţate în procedura specifică, aspectele învederate nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., fiind incidentă sancţiunea nulităţii căii extraordinare de atac, prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Având în vedere soluţia ce se va da asupra recursului, faptul că intimatul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 2000 RON reprezentând onorariu de avocat, pe care le-a dovedit cu chitanţa aflată la dosar, Înalta Curte constată că recurentul reprezintă parte căzută în pretenţii conform art. 452 C. proc. civ. faţă de intimatul A., astfel încât va fi obligat la plata acestor cheltuieli în cuantumul solicitat.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-petent Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca împotriva sentinţei nr. 157/F din 16 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi va obliga pe recurent la plata sumei de 2.000 RON către intimatul A., reprezentând cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurentul-petent Clubul Sportiv Universitatea Cluj-Napoca împotriva sentinţei nr. 157/F din 16 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă pe recurent la plata sumei de 2.000 RON către intimatul A., reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 6 decembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.