Tax enforcement lien jurisdiction: territorial competence governed by the specific garnishee entity sued
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction, assigning the case to the Cluj-Napoca Court of First Instance (Judecătoria Braşov) and leaving the prior declinations of competence between the two conflicting courts ineffective. The dispute arose from a creditor's application to maintain a tax lien against a third-party garnishee, where the Cluj-Napoca Court initially declined jurisdiction based on the parent company’s headquarters in Bucharest, while the Bucharest Court declined jurisdiction in favor of Cluj-Napoca based on the specific branch office’s location. The decisive legal basis was Article 237(1) of the Fiscal Procedure Code No. 207/2015, which grants territorial jurisdiction to the court at the domicile or seat of the third-party garnishee, combined with the principle of party autonomy under Article 9(2) of the Civil Procedure Code, which mandated that the court respect the creditor’s explicit choice to sue the local branch rather than the parent entity.
Legislator headnote
AI generatedart. 237 din Legea nr. 207/2015, art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, art. 9 alin. (2) din C. proc. civ, art. 22 alin. (6) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Tax enforcement lien jurisdiction: territorial competence governed by the specific garnishee entity sued: The dispute arose from a creditor's application to maintain a tax lien against a third-party garnishee, where the Cluj-Napoca Court initially declined jurisdiction based on the parent company’s headquarters in Bucharest, while the Bucharest Court declined jurisdiction in favor of Cluj-Napoca based on the specific branch office’s location. The decisive legal basis was Article 237(1) of the Fiscal Procedure Code No. 207/2015, which grants territorial jurisdiction to the court at the domicile or seat of the third-party garnishee, combined with the principle of party autonomy under Article 9(2) of the Civil Procedure Code, which mandated that the court respect the creditor’s explicit choice to sue the local branch rather than the parent entity.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThis provision serves as the legal basis for the High Court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction and determine the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 23 noiembrie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Braşov, creditorul Municipiul Aiud, prin primar, a solicitat, în contradictoriu cu terţul poprit A. şi debitoarea B., menţinerea popririi înfiinţate prin adresa nr. x/25.11.2021 emisă în dosarul de executare nr. 1552/2018.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin sentinţa civilă nr. 1394 din 21 februarie 2023, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de terţul poprit, şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, reţinând că, potrivit dispoziţiilor art. 237 din Legea nr. 207/2015, competentă este instanţa de la sediul terţului poprit, iar în cauză terţul poprit A. S.A. are sediul în Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 5241 din 22 mai 2023, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 237 din Legea nr. 207/2015, precum şi împrejurarea că, prin precizarea depusă la 22 martie 2023, creditorul a arătat că nu întelege să îşi modifice cadrul procesual pasiv şi că se judecă în contradictoriu cu terţul poprit A., care are sediul în Municipiul Braşov.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Soluţionând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Braşov.
În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, conform cărora "dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi". Se constată, aşadar, că instanţa competentă a se pronunţa cu privire la menţinerea sau, după caz, desfiinţarea popririi este cea în a cărei rază teritorială se află domiciliul/sediul terţului poprit.
Cele două instanţa aflate în conflict au aplicat, deopotrivă, aceste dispoziţii legale speciale, însă s-au raportat în mod diferit la terţul poprit, Judecătoria Braşov având în vedere A. S.A., cu sediul în Sectorul 1 din Bucureşti, iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti având în vedere A., cu sediul în Municipiul Braşov.
Înalta Curte constată că, prin cererea introductivă, creditorul a chemat în judecată, în calitate de terţ poprit, pe A., cu sediul în Braşov. De asemenea, răspunzând la solicitarea instanţei, creditorul a învederat că nu înţelege să modifice cadrul procesual pasiv şi că se judecă în contradictoriu cu terţul poprit Centrul Operaţional Braşov Colectiv Operaţiuni Popriri, chiar dacă este o sucursală.
Potrivit art. 9 alin. (2) din C. proc. civ., "obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor", fiind astfel consacrat principiul disponibilităţii, conform căruia reclamantul este cel care stabileşte obiectul şi cauza cererii, precum şi cadrul procesual pasiv. În strânsă legătură cu acest text de lege, la art. 22 alin. (6) din C. proc. civ. se prevede că "judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Astfel fiind, se reţine că, potrivit voinţei neechivoce a creditorului, terţul poprit pe care l-a chemat în judecată în prezentul litigiu este A., cu sediul în Municipiul Braşov, context în care, prin raportare la dispoziţiile speciale ale art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze cererea este Judecătoria Braşov.
Faţă de aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili că instanţa competentă o soluţiona cauza este Judecătoria Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 noiembrie 2023.