Territorial competence for provisional presidential orders on minor’s residence: Article 998 C. proc. civ. overrides general domicile rules
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative jurisdictional conflict by definitively assigning competence to the Court of Tecuci (Jud. Galați) for adjudicating a request for a presidential order, thereby rejecting the declination of competence by the Court of Pașcani. The dispute involved a father’s petition for the provisional establishment of his minor child’s residence with him pending the final resolution of divorce proceedings, while the child was residing with maternal grandparents in Pașcani. The ICCJ held that under the principle *specialia generalibus derogant*, the specific provisions of Article 998 of the Code of Civil Procedure, read in conjunction with Article 915(1), grant exclusive competence to the court handling the underlying divorce case (Tecuci) to issue provisional measures regarding the minor, prioritizing this over the general territorial jurisdiction rules of Article 114(1) regarding the protected person’s domicile.
Legislator headnote
AI generatedart. 106 C. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 998 C. proc. civ, art. 920 C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ; Territorial competence for provisional presidential orders on minor’s residence: Article 998 C. proc. civ. overrides general domicile rules: În dezvoltarea considerentelor sentinţei, Judecătoria Paşcani a evocat şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (deciziile nr. 534/25.02.2020 şi nr. 1383/18.09.2019), care au stabilit caracterul de normă specială a prevederilor art. 920 C. proc. civ. în raport cu prevederile art. 114 alin. (1) din acelaşi cod.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2023
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci în data de 14.06.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună stabilirea provizorie a domiciliului minorului C. la domiciliul tatălui jud. Galaţi, până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Tecuci sub nr. x/2023, având ca obiect divorţ şi capetele accesorii acestuia.
II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
Prin sentinţa nr. 1381/2023 din 09.08.2023, Judecătoria Tecuci a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Paşcani.
A reţinut instanţa că reclamantul solicită, pe calea ordonanţei preşedinţiale, stabilirea provizorie a locuinţei minorului C. la domiciliul său, jud. Galaţi, situaţie juridică guvernată de regulile din materia autorităţii părinteşti, respectiv dispoziţiilor art. 106 C. civ., care atrag aplicabilitatea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Dat fiind faptul că, astfel cum rezultă din referatele de anchetă socială, în speţă, la data introducerii acţiunii, persoana ocrotită, cu privire la care se solicită luarea măsurilor ce fac obiectul pricinii, locuia în mod statornic cu bunicii materni în mun. Paşcani, jud. Iaşi, a apreciat că revine competenţa de soluţionare a cauzei în raza căreia se află acest domiciliu, respectiv Judecătoriei Paşcani.
A mai reţinut şi că declinarea competenţei se impune şi prin raportare la prevederile art. 998 C. proc. civ., dat fiind faptul că fondul dreptului ce face obiectul prezentei cauze nu este dat de divorţul cu privire la care reclamantul arată că a promovat acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci sub nr. x/2023, ci de legăturile personale ale tatălui cu minorul, fapt care nu atrage competenţa Judecătoriei Tecuci.
Prin sentinţa nr. 1064/2023 din 07.09.2023, Judecătoria Paşcani a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Tecuci, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
A reţinut instanţa că, în temeiul dispoziţiilor art. 920 C. proc. civ., prevedere cu caracter de normă specială, atât în raport cu art. 114 C. proc. civ., cât şi faţă de dispoziţiile art. 998 C. proc. civ., operează o prorogare de competenţă expresă în favoarea instanţei competente să judece divorţul pentru cererile incidentale şi accesorii privind minorii.
Drept urmare, cum pe rolul Judecătoriei Tecuci a fost înregistrată, sub nr. x/2023, cauza privind pe reclamantul A. şi pârâta B., având ca obiect divorţ, cu capetele de cerere aferente stabilirii situaţiei legale a copilului, a apreciat că revine acesteia competenţa de soluţionare şi a cererii de ordonanţă preşedinţială, ce formează obiectul litigiului pendinte.
În dezvoltarea considerentelor sentinţei, Judecătoria Paşcani a evocat şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (deciziile nr. 534/25.02.2020 şi nr. 1383/18.09.2019), care au stabilit caracterul de normă specială a prevederilor art. 920 C. proc. civ. în raport cu prevederile art. 114 alin. (1) din acelaşi cod.
III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci, pentru considerentele expuse în continuare.
Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de calificarea juridică distinctă a naturii acţiunii judiciare.
Astfel, Judecătoria Tecuci a a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că este competentă instanţa în a cărei circumscripţie locuieşte persoana ocrotită, respectiv minorul C., precum şi că soluţia de declinare a competenţei nu este influenţată de prevederile art. 998 C. proc. civ., dat fiind faptul că fondul dreptului ce face obiectul prezentei cauze nu este dat de divorţul ce face obiectul dosarului nr. x/2023, ci de legăturile personale ale tatălui cu minorul.
Pe de altă parte, Judecătoria Paşcani, a apreciat că, potrivit art. 998 coroborat cu art. 920 C. proc. civ., o cerere precum cea dedusă judecăţii revine instanţei competente să soluţioneze fondul dreptului, respectiv acţiunea de divorţ, în cazul de faţă, cerere care se află înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci.
În cauză, se constată că reclamantul A. a dedus, spre soluţionare, Judecătoriei Tecuci, în data de 22.05.2023, o acţiune în divorţ, în contradictoriu cu pârâta B., prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din vina exclusivă a pârâtei, revenirea acesteia la numele purtat anterior, exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra minorului, stabilirea locuinţei minorului la reclamant, precum şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere, dosar înregistrat sub nr. x/2023.
Ulterior, în data de 14.06.2023, reclamantul A. a formulat cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale ce face obiectul litigiului pendinte, prin care a solicitat ca, în mod provizoriu, să se stabilească locuinţa minorului la acesta, motivat de faptul că pârâta a luat minorul, fără consimţământul său, de la domiciliul lui, lăsându-l ulterior la bunica maternă, fără ca ulterior să se mai preocupe de minor.
Din raportul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de către autoritatea tutelară din cadrul primăriei municipiului Paşcani a rezultat că, la data întocmirii acestuia, minorul locuia cu bunicii materni, în Paşcani, str. x, jud. Iaşi.
De asemenea, prin raportul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de către autoritatea tutelară din cadrul primăriei comunei comunei Valea Mărului, jud. Galaţi s-a menţionat că minorul se află la bunica maternă, în mun. Paşcani, precum şi că reclamantul l-a crescut şi îngrijit pe minor timp de 2 ani.
Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., "cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".
Date fiind aceste prevederi, în ceea ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenţa de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru examinarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale (în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului), situaţie în care competenţa se stabileşte în funcţie de instanţa învestită cu soluţionarea fondului dreptului.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul".
Din coroborarea prevederilor art. 998 cu art. 915 alin. (1) C. proc. civ., evocate anterior, rezultă că instanţa care poate dispune respectivele măsuri vremelnice, în timpul procesului, este instanţa pe rolul căreia se află acţiunea de divorţ, aceasta fiind cea mai în măsură să aprecieze asupra respectivei măsuri, întrucât este instanţa care se pronunţă şi asupra unei cereri accesorii divorţului referitoare la stabilirea locuinţei minorului.
Ca atare, cererile accesorii deduse judecăţii odată cu cererea de divorţ reprezintă fondul dreptului solicitat a fi tranşat pe cale de ordonanţă preşedinţială, astfel încât stabilirea instanţei competente se va face prin raportare la instanţa învestită deopotrivă cu cererea de divorţ şi cu pretenţia accesorie referitoare la stabilirea domiciliului minorului.
Prin urmare, dând eficienţă acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport cu norma generală consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, rezultă că atât timp cât fondul, constând în măsurile referitoare la stabilirea domiciliului minorului, se află deja pendinte, ca cerere accesorie divorţului, pe rolul Judecătoriei Tecuci, revine acesteia şi competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială având ca obiect luarea, în mod provizoriu, până la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, a măsurilor privitoare la minor, precum cea referitoare la stabilirea domiciliului acestuia, ca instanţă învestită şi cu soluţionarea fondului acestei măsuri.
În consecinţă, dată fiind aplicarea prioritară a dispoziţiilor art. 998 raportate la art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 22 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.