Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2269/2023 AI generated

Competence for provisional child residence measures in divorce proceedings: application of special jurisdiction rules over general domicile norms

Case Number Decizia nr. 2269/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the Philias Court retain competence to hear the case, thereby prevailing over the Petroșani Court which had also declined jurisdiction. The dispute centered on a request for a presidential order to provisionally establish the minor child's domicile with the father at the marital home in Dolj County, initiated after the mother unilaterally removed the child to her parents' home in Hunedoara County just before filing the motion; the core factual issue was whether the child's "habitual residence" for jurisdictional purposes shifted to the maternal grandparents' home due to this temporary move during pending divorce proceedings. Relying on the doctrine *specialia generalibus derogant*, the Court held that specific provisions governing procedural measures in divorce cases took priority over general rules on the protected person's domicile, applying Article 998 in conjunction with Article 915(1) of the Code of Civil Procedure; because the substantive request to fix the child's domicile was an accessory claim already pending before the Philias Court for the divorce itself, that court retained exclusive competence to adjudicate the provisional measure, rendering the general competence rule under Article 114(1) inapplicable.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 998 C. proc. civ, art. 915 alin. (1) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Competence for provisional child residence measures in divorce proceedings: application of special jurisdiction rules over general domicile norms: Pe cale de consecinţă, din întregul probatoriu administrat în cauză rezultă că, deşi minora se afla fizic la locuinţa bunicilor materni împreună cu pârâta la momentul sesizării instanţei, această împrejurare de fapt nu poate conduce la concluzia că domiciliul sau reşedinţa copilului era în Aninoasa, în lumina art. 92 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Keywords

AI generated
provisional measures in divorce special jurisdiction habitual residence of child conflict of jurisdiction article of civil procedure procedural rules

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 23.08.2023 sub nr. dosar x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea ordonanţei preşedinţiale, să se dispună stabilirea provizorie a domiciliului minorei C. la locuinţa tatălui, în comuna Fărcaş, sat Golumb, str. x, jud. Dolj, până la soluţionarea în mod definitiv a dosarului înregistrat pe rolul Judecătoriei Filiaşi, sub numărul x/2023, având ca obiect divorţ şi capetele accesorii acestuia.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 820/30.08.2023, Judecătoria Filiaşi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Petroşani.

A reţinut instanţa că reclamantul solicită, pe calea ordonanţei preşedinţiale, stabilirea locuinţei minorei C. la locuinţa sa, situată în comuna Fărcaş, sat Golumb, str. x, jud. Dolj, precizând că minora a locuit la domiciliul său până în data de 21.08.2023, iar la interpelarea instanţei la termenul din data de 30.08.2023, apărătorul reclamantului a precizat că minora locuieşte în prezent la domiciliul pârâtei din localitatea Aninoasa, jud. Hunedoara.

Prin urmare, minora nu locuieşte împreună cu tatăl său, ci împreună cu mama, în comuna Aninoasa, str. x, jud. Hunedoara, unde se afla şi la data formulării cererii de chemare în judecată de către reclamant.

Coroborând susţinerea reclamantului din cererea de chemare în judecată şi referatele de anchetă psihosocială efectuate la domiciliile părţilor, rezultă că minora C. locuieşte împreună cu mama sa, la locuinţa din comuna Aninoasa, str. x, jud. Hunedoara, acest aspect nefiind contestat de către reclamant, astfel încât competenţa de soluţionare aparţine instanţei în raza căreia se află acest domiciliu, respectiv Judecătoriei Petroşani.

Prin sentinţa nr. 1042/05.10.2023, Judecătoria Petroşani a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Filiaşi, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că relevant în cauză şi care poate fi supus interpretării este cel legat de stabilitatea locuinţei efective, fiind evident că minora locuieşte cu caracter de stabilitate la domiciliul părţilor din comuna Fărcaş, sat Golumb, judetul Dolj. Prezenţa minorei timp de aproximativ o lună pe raza localităţii Aninoasa nu echivalează cu stabilirea în mod statornic a locuinţei acesteia în locul respectiv.

Împrejurarea că minora se află în prezent împreună cu pârâta în localitatea Aninoasa, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată şi din rapoartele de ancheta socială, fiind adusă de către pârâtă în luna august la locuinţa bunicilor materni din localitatea Aninoasa, nu este de natură a atrage competenţa Judecătoriei Petrosani, întrucât această situaţie nu are caracter de stabilitate, cât timp pârâta a părăsit domiciliul conjugal cu minora cu o zi înainte de data formulării prezentei cereri de ordonanţă preşedinţială.

În concret, din cererea introductivă şi din înscrisurile depuse, rezultă că minora se afla în fapt la locuinţa bunicilor materni împreună cu reclamanta din data de 22.08.2023.

Referitor la acest aspect, din susţinerile părţilor şi din înscrisurile anexate rezultă că minora a locuit împreună cu reclamantul, pârâta şi cu bunicii paterni în comuna Fărcaş, sat Golumb, judetul Dolj, iar în luna mai 2023 pârâta a plecat la muncă în Germania pentru o perioadă de 3 luni, timp în care minora a rămas în grija reclamantului şi a bunicilor paterni.

Pe cale de consecinţă, din întregul probatoriu administrat în cauză rezultă că, deşi minora se afla fizic la locuinţa bunicilor materni împreună cu pârâta la momentul sesizării instanţei, această împrejurare de fapt nu poate conduce la concluzia că domiciliul sau reşedinţa copilului era în Aninoasa, în lumina art. 92 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.

Instanţa a avut în vedere aspectul că minora a avut domiciliul stabil alături de părţi în comuna Fărcaş, sat Golumb, judetul Dolj, de la naştere şi până în 22.08.2023. Cu alte cuvinte, minora a locuit în mod statornic cu ambele părţi, iar în perioada în care pârâta a fost plecată în Germania, minora a locuit la acelaşi domiciliu împreună cu reclamantul, cu acordul mamei, astfel încât operează prezumţia conform căreia domiciliul copilului este la tată.

Nu se poate considera că Judecătoria Petrosani este competentă să soluţioneze cauza, având în vedere că până de curând minorul locuia în comuna Fărcaş, sat Golumb, judetul Dolj, cu acordul mamei, inclusiv în perioadele în care aceasta era plecată la muncă în afara ţării, iar stabilirea domiciliului minorei în Aninoasa în mod unilateral, ar conduce la stabilirea, în mod arbitrar, a competenţei Judecătoriei Petroşani, cu atât mai mult cu cât acţiunea mamei de a o muta pe minoră în Aninoasa este tocmai cea care a generat litigiile intentate de către reclamant în faţa Judecătoriei Filiasi, pentru stabilirea locuinţei minorului, cereri înregistrate a doua zi după mutarea copilului.

Pe cale de consecinţă, instanţa a constatat că minora nu avea domiciliul sau reşedinţa în Aninoasa la data sesizării instanţei, ci se afla la mamă fără acordul tatălui, astfel încât acţiunea acestuia nu poate avea ca efect stabilirea competenţei în favoarea Judecătoriei Petrosani, cu atât mai mult cu cât locuinţa obişnuită a minorei era în în comuna Fărcaş, sat Golumb, judetul Dolj, cu titlu statornic, cu acordul iniţial al mamei.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi, pentru considerentele expuse în continuare.

Desesizarea celor două instanţe aflate în conflict a fost determinată de interpretarea diferită a noţiunii de "domiciliu al persoanei ocrotite", în sensul prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Filiaşi a reţinut, în motivarea soluţiei de declinare a competenţei, faptul că prin aceasta se înţelege adresa unde locuieşte în fapt minora C., sens în care a constatat că aceasta locuia în mod stabil, împreună cu mama sa, începând cu data de 21.08.2023, anterior formulării cererii de chemare în judecată, când pârâta a părăsit locuinţa reclamantului, luând minora la locuinţa părinţilor săi din comuna Aninoasa, judeţul Hunedoara.

Pe de altă parte, Judecătoria Petroşani a apreciat că minora nu avea domiciliul sau reşedinţa în com. Aninoasa la data sesizării instanţei, ci se afla la mamă fără acordul tatălui, astfel încât acţiunea acesteia nu poate avea ca efect stabilirea competenţei în favoarea Judecătoriei Petroşani, cu atât mai mult cu cât locuinţa obişnuită a minorei era în comuna Fărcaş, sat Golumb, judeţul Dolj, cu titlu statornic, cu acordul iniţial al mamei.

În cauză, se constată că reclamantul A. a dedus, spre soluţionare, Judecătoriei Filiaşi, în data de 03.08.2023, o acţiune în divorţ, în contradictoriu cu pârâta B., prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către acesta, stabilirea domiciliului minorei la tată în com. Fărcaş, jud. Dolj, obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în favoarea minorei, precum şi revenirea pârâtei la numele purtat anterior, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2023.

Ulterior, în data de 23.08.2023, reclamantul A. a formulat şi cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale ce formează obiectul prezentei pricini, prin care a solicitat stabilirea provizorie a domiciliului minorei la locuinţa acestuia din com. Fărcaş, jud. Dolj, până la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, motivat de faptul că, în data de 22.08.2023, pârâta a preluat minora, fără acordul acesteia, pe care a dus-o la domiciliul bunicilor materni, situat în judeţul Hunedoara.

În subsidiar, prin cererea depusă la Judecătoria Filiaşi în data de 30.08.2023, reclamantul a solicitat încuviinţarea provizorie a unui program de legături personale cu minora.

Prin raportul de anchetă psihosocială efectuat în cauză de către autoritatea tutelară din cadrul primăriei comunei Fărcaş, s-a constatat faptul că pârâta a plecat în luna mai 2023 la muncă în Spania, iar "minora a rămas în grija tatălui şi bunicilor paterni pentru o perioadă de 3 luni, iar când s-a întors a luat minora şi a plecat de la domiciliu."

De asemenea, din raportul de anchetă psihosocială efectuat de către autoritatea tutelară din cadrul primăriei oraşului Aninoasa a rezultat că, în urma încheierii căsătoriei cu reclamantul, aceştia "au locuit împreună în jud. Dolj", precum şi că "în data de 02.05.2023 (...) doamna B. a plecat la muncă în Spania (...), iar fetiţa a rămas acasă cu tatăl şi bunicii paterni" până în data de 22.08.2023, când pârâta, împreună cu minora, au început să locuiască la bunicii materni, din oraşul Aninoasa.

Pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, prin care a solicitat stabilirea locuinţei minorei la domiciliul său şi obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere, ambele cu titlu provizoriu, până la soluţionarea dosarului de fond, nr. x/2023 al Judecătoriei Filiaşi.

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., "cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".

Date fiind aceste prevederi, în ceea ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenţa de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru examinarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale (în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului), situaţie în care competenţa se stabileşte în funcţie de instanţa învestită cu soluţionarea fondului dreptului.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., "cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul".

Din coroborarea prevederilor art. 998 cu art. 915 alin. (1) C. proc. civ., evocate anterior, rezultă că instanţa care poate dispune respectivele măsuri vremelnice, în timpul procesului, este instanţa pe rolul căreia se află acţiunea de divorţ, aceasta fiind cea mai în măsură să aprecieze asupra respectivei măsuri, întrucât este instanţa care se pronunţă şi asupra unei cereri accesorii divorţului referitoare la stabilirea locuinţei minorei.

Ca atare, cererile accesorii deduse judecăţii odată cu cererea de divorţ reprezintă fondul dreptului solicitat a fi tranşat pe cale de ordonanţă preşedinţială, astfel încât stabilirea instanţei competente se va face prin raportare la instanţa învestită deopotrivă cu cererea de divorţ şi cu pretenţia accesorie referitoare la stabilirea domiciliului minorei.

Prin urmare, dând eficienţă acestor prevederi speciale, care se aplică cu prioritate în raport cu norma generală consacrată prin art. 114 alin. (1) C. proc. civ., în temeiul principiului specialia generalibus derogant, rezultă că, atât timp cât fondul, constând în măsurile referitoare la stabilirea domiciliului minorei, se află deja pendinte, ca cereri accesorii divorţului, pe rolul Judecătoriei Filiaşi, revine acesteia şi competenţa de soluţionare a cererii de ordonanţă preşedinţială având ca obiect luarea, în mod provizoriu, până la rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ, a măsurilor privitoare la minoră, precum cea referitoare la stabilirea domiciliului acesteia, la plata unei pensii de întreţinere sau de încuviinţare a legăturii personale a tatălui cu minora, ca instanţă învestită şi cu soluţionarea fondului acestor măsuri.

În consecinţă, dată fiind aplicarea prioritară a dispoziţiilor art. 998 raportate la art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Filiaşi.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.