Legality of judicial panel composition after recusal: validity of minute-based replacement versus management board authorization

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererilor de recuzare

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă în data de 08 iunie 2022, în dosarul nr. x/2021, petentul A. a invocat excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată şi a solicitat să se constate compunerea cu nesocotirea dispoziţiilor legale a completului de judecată C1R compus din doamnele judecător B., C. şi D..

De asemenea, prin alte două cereri înregistrate în aceeaşi dată, petentul A. a solicitat recuzarea doamnei judecător B., membru al completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului formulat de acesta împotriva deciziei civile nr. 539 din 22 decembrie 2021 a Tribunalului Vrancea, secţia I civilă, respectiv recuzarea doamnei judecător C., membru al completului de judecată C1R, întregit prin procesul-verbal din 10 mai 2022.

În privinţa doamnei judecător B., petentul a arătat că a invocat, în faţa aceluiaşi complet de judecată, excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, iar cum completul învestit cu soluţionarea recursului şi a excepţiei nelegalei compuneri/constituiri a fost întregit prin procesul-verbal din 10 mai 2022, al cărui semnatar este doamna judecător B., a precizat că acest membru al completului se află în situaţia de a-şi verifica propria decizie de întregire a completului de judecată, motiv pentru care a considerat ca fiind incident motivul de recuzare prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

În privinţa doamnei judecător C., a arătat că acest membru al completului de judecată a încheiat în acest dosar, în altă fază procesuală, procesul-verbal din 23 martie 2021, prin care a întregit un complet de judecată cu un judecător de la altă secţie (proces-verbal similar cu cel din 10 mai 2022), element pe care l-a considerat ca fiind de natură a naşte în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa, dată fiind lipsa unei hotărâri a colegiului de conducere în acest sens.

De asemenea, în condiţiile în care şi acest membru al completului de judecată trebuie să soluţioneze excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului, invocată prin cererea din 08 iunie 2022, fiind în situaţia de a analiza o situaţie similară cu cea în care s-a aflat în etapa procesuală a contestaţiei în anulare, a considerat ca fiind incident, şi în acest caz, motivul de recuzare prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

2. Hotărârile Curţii de Apel Galaţi

Prin încheierea din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a respins cererile de recuzare formulate de către recurentul-pârât A. faţă de doamnele judecător B. şi C..

Prin încheierea din 12 ianuarie 2023 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 08 februarie 2023), Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a respins, ca nefondată, excepţia nelegalei compuneri a completului învestit cu soluţionarea cererii de recurs; a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de recurentul-pârât A. şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 16 din Constituţia României.

Prin decizia civilă nr. 84/R din 04 mai 2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de recurentul-pârât A. împotriva deciziei; a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât A..

3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 14.06.2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2, 5 şi 6 C. proc. civ., petentul A..

1. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

Recurentul arată că cererea de recuzare a fost soluţionată cu încălcarea prevederilor art. 52 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Astfel, cererea de recuzare a fost soluţionată de completul C1R într-o altă componenţă decât cea aprobată de către colegiul de conducere al instanţei prin hotărârea nr. 77/2021, aceasta fiind modificată prin intermediul unui proces-verbal.

Potrivit art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.

În fapt, judecarea cererii de recuzare a fost realizată cu participarea doamnei judecător D., aceasta fiind judecător la secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Galaţi, dar fără ca participarea acesteia în cadrul secţiei I civile să fie dispusă de colegiul de conducere, conform art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Aşadar, nu există nicio dispoziţie a colegiului de conducere pentru ca doamna judecător D., din cadrul secţiei a II-a civile, să participe la judecată în cadrul secţiei I civile.

Concluzionează prin aceea că soluţia a fost pronunţată de un complet de judecată a cărui componenţă iniţială a fost modificată printr-un proces-verbal şi nu printr-o dispoziţie a colegiului de conducere, astfel cum impun prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Mai arată că doamna judecător D. a dispus, printr-un proces-verbal, să judece cererea de recuzare în cadrul secţiei I civile, în completul C1R, cu toate că aceasta este judecător la secţia a II-a civilă.

2. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.:

Recurentul afirmă că pronunţarea soluţiei a avut loc cu încălcarea prevederilor art. 50 alin. (1) C. proc. civ., cererile de recuzare fiind soluţionate de acelaşi complet de judecată, C1R, din care făceau parte cei doi judecători recuzaţi.

Afirmă că recuzarea nu poate fi soluţionată de acelaşi complet de judecată, C1R, chiar dacă componenţa acestuia a fost modificată.

Astfel, art. 50 alin. (1) C. proc. civ. impune soluţionarea recuzării de către un alt complet de judecată, iar pentru a fi respectate aceste norme privind judecarea recuzării se impunea trimiterea, spre judecare, unui alt complet de judecată, altul decât completul C1R.

Mai arată şi că instanţa, respingând cererile de recuzare, a încălcat prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., în condiţiile în care a dovedit că judecătorii urmează să soluţioneze o excepţie ce priveşte legalitatea propriilor acţiuni, astfel încât aceştia aveau prejudecăţi cu privire la legalitatea acţiunii lor organizatorice.

În acest sens, afirmă că, pe parcursul dosarului, judecătorii recuzaţi au dispus schimbarea membrilor completurilor de judecată ori au dispus participarea unui judecător de la altă secţie, în condiţiile în care prevederile art. 41 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 304/2004 stabilesc în mod clar că participarea judecătorilor de la alte secţii se dispune de către colegiul de conducere.

Situaţia este similară cu incompatibilitatea judecătorului care s-a pronunţat pe fond şi este incompatibil să soluţioneze apelul, pentru că astfel ar fi în situaţia de a-şi verifica propria activitate de judecată anterioară.

Prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. acoperă o mulţime de situaţii, iar verificarea, de către judecător, a legalităţii propriei activităţi organizatorice privind modificarea compunerii completului de judecată cu introducerea unui judecător de la altă secţie, fără dispoziţia colegiului de conducere, îl pune pe acesta într-o situaţie similară incompatibilităţii prevăzute la art. 41 alin. (1) C. proc. civ.

Elemente care nasc, în mod întemeiat, îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorilor au fost dovedite cu înscrisuri.

Astfel, arată că a dovedit că judecătorii urmează să soluţioneze o excepţie ce priveşte legalitatea propriilor lor acţiuni, astfel aceştia având prejudecăţi cu privire la legalitatea acţiunilor lor organizatorice.

Este evident că judecătorii, la momentul încheierii proceselor-verbale invocate, dacă ar fi apreciat activitatea organizatorică invocată în excepţie ca fiind nelegală, nu ar fi exercitat-o.

În fapt, convinşi fiind că activitatea organizatorică este legală, judecătorii au modificat completul de judecată în maniera contestată pe calea excepţiei.

Aşadar, preconcepţia acestora există, situaţiile de fapt dovedite cu înscrisuri justificând acest motiv de incompatibilitate.

De asemenea, susţine şi că, în speţă, au fost încălcate prevederile art. 270 şi art. 273 C. proc. civ. referitoare la forţa probantă a înscrisurilor, în condiţiile în care a dovedit existenţa elementelor care nasc în mod întemeiat îndoieli privind imparţialitatea judecătorilor, dar, cu toate acestea, fără a fi constatate ca fiind false respectivele înscrisuri, instanţa a consemnat că doamnele judecător nu ar urma să-şi verifice măsurile organizatorice dispuse.

În egală măsură, susţine şi că au fost încălcate prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. sub aspectul că instanţa a apreciat că doamna judecător B. nu urmează să analizeze excepţia privind modificarea completului de judecată prin proces-verbal, pe care chiar aceasta a dispus-o.

3. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

Arată că hotărârea cuprinde motive străine cauzei, în condiţiile în care nu a formulat o cerere de lămurire a procesului-verbal, ci o excepţie a nelegalei compuneri a completului de judecată.

În acest sens, consideră ca fiind străin cauzei considerentul potrivit căruia "nu se poate reţine că doamnele judecător B. şi C. şi-ar verifica măsurile dispuse, ci eventual ar explica părţii cum s-a ajuns la alcătuirea completului atunci când menţiunile din încheierile de şedinţe şi procesele-verbale de incident nu ar fi pe înţelesul părţilor litigante."

Aşadar, motivarea pe o situaţie incidentă unei cereri de lămurire dispozitiv, în care în mod legal judecătorul este îndreptăţit să ofere lămuriri, este străină cauzei.

4. Apărările formulate în cauză

În cauză nu au fost formulate întâmpinări.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând încheierea recurată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Cu titlu prealabil, analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că recurentul a învestit Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă cu o cerere de recurs împotriva deciziei civile nr. 539 din 22 decembrie 2021 a Tribunalului Vrancea, secţia I civilă, dosarul nr. x/2021 fiind repartizat aleatoriu completului C1R, compus din doamnele judecător E., B. şi F..

Întrucât dosarul se afla în cel de-al doilea ciclu procesual în faţa instanţei de recurs, doi dintre membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de recurs, respectiv doamnele judecător E. şi F., au formulat cerere de abţinere, în temeiul art. 42 alin. (1) C. proc. civ., motivat de faptul că au făcut parte din completul de judecată care a pronunţat decizia civilă nr. 10 din 13 ianuarie 2021, în aceeaşi pricină, în ciclul procesual anterior, cerere admisă prin încheierea din 10 mai 2022.

Ca efect al admiterii cererii de abţinere, a fost încheiat, de către preşedintele completului de judecată, doamna judecător B., procesul-verbal din 10 mai 2022, prin care s-a stabilit întregirea completului cu doamna judecător C. (de permanenţă, prin alunecare, singurul judecător neincompatibil din cadrul secţiei I civile, în data de 19 mai 2022) şi doamna judecător D. (de permanenţă în data de 11 mai 2022 în cadrul secţiei a II-a civile), ca urmare a faptului că domnul judecător G., care a făcut parte din completul care a soluţionat cererea de abţinere, era incompatibil de drept, întrucât a făcut parte, de asemenea, din completul de judecată care a pronunţat decizia de recurs din primul ciclu procesual.

Drept urmare, s-a constatat următoarea componenţă a completului de judecată C1R: B. - preşedinte, C. - judecător şi D. - judecător.

În data de 08 iunie 2022, recurentul a formulat cereri de recuzare a doamnelor judecător B. şi D., în temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., prin care a arătat că a invocat excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, motiv pentru care, în ceea ce îl priveşte pe preşedintele completului de judecată, a considerat că acesta se află în situaţia de a-şi evalua propria decizie de întregire a completului de judecată (referindu-se, în acest sens, la procesul-verbal din 10 mai 2022, al cărui semnatar este), iar, în ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea judecător, a arătat că a încheiat în acest dosar, în altă fază procesuală, un proces-verbal similar cu cel din 10 mai 2022.

Prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, preşedintele completului de judecată învestit cu soluţionarea incidentului recuzării, doamna judecător D., a stabilit că întregirea completului se va face cu judecătorii G. (de permanenţă în data de 08 iunie 2022, data ivirii incidentului) şi F. (de permanenţă în data de 09 iunie 2022).

Prin încheierea din 14 iunie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a respins cele două cereri de recuzare formulate de către petent, reţinând, în esenţă, că motivele arătate nu relevă o situaţie de incompatibilitate a celor doi membri ai completului de judecată, act jurisdicţional a cărui legalitate face obiectul examinării în prezenta cale extraordinară de atac, în limitele motivelor de nelegalitate invocate prin cererea de recurs.

- Prin criticile subsumate motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., recurentul a susţinut, în esenţă, că cererea de recuzare a fost soluţionată de completul C1R într-o altă componenţă decât cea aprobată prin hotărârea Colegiului de conducere nr. 77 din 08 noiembrie 2021, aceasta fiind modificată prin intermediul unui proces-verbal, cu încălcarea prevederilor art. 52 alin. (1) coroborate cu art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

În dezvoltarea acestui motiv de casare, recurentul a mai arătat şi că nu există nicio dispoziţie a colegiului de conducere pentru ca doamna judecător D. să participe la judecată în cadrul secţiei I civile, fiind dispusă soluţionarea cererii de recuzare prin intermediul unui proces-verbal încheiat de aceasta, cu toate că are calitatea de judecător în cadrul secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Galaţi.

Criticile formulate au caracter nefondat.

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere dacă aceasta a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluţionarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată cu încălcarea legii.

Aceste prevederi relevă principiile repartizării aleatorii a cauzelor şi continuităţii completului în soluţionarea cauzelor, consacrate expres de dispoziţiile art. 19 şi art. 214 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 19 C. proc. civ., judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei nu poate fi înlocuit pe durata procesului decât pentru motive temeinice, în condiţiile legii, iar conform art. 214 din acelaşi cod, membrii completului care judecă procesul trebuie să rămână aceiaşi în tot cursul judecăţii şi numai în cazurile în care, pentru motive temeinice, un judecător este împiedicat să participe la soluţionarea cauzei, acesta va fi înlocuit în condiţiile legii.

Aceste reguli nu stabilesc, însă, o imutabilitate absolută, străină de orice excepţie, a judecătorilor învestiţi să soluţioneze o anumită pricină, ci vin să afirme cadrul în care se desfăşoară judecata în procesul civil, în deplin acord cu dispoziţiile legale incidente din materia organizării judiciare, fiind impuse, în situaţii obiective, modificări ale componenţei unui complet de judecată stabilit aleatoriu într-o anumită pricină, atunci când apar incidente procedurale de natura celor identificate în cauză (respectiv, participarea judecătorilor desemnaţi aleatoriu la soluţionarea aceleiaşi cauze în cicluri procesuale anterioare, ceea ce a atras situaţia de incompatibilitate a acestora).

În cauza dedusă judecăţii, se constată că participarea doamnei judecător D. în compunerea completului care a soluţionat cererile de recuzare a avut loc atât cu observarea dispoziţiilor procedurale enunţate, cât şi a prevederilor art. 41 alin. (3) şi art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, invocate de către recurent.

Fără a relua contextul factual expus anterior, se reţine că, urmare a formulării cererilor de abţinere de către cei doi membri titulari ai completului C1R, preşedintele de complet, doamna judecător B., a stabilit, prin procesul-verbal din 10 mai 2022, compunerea completului de judecată, prin includerea, alături de aceasta, a judecătorilor menţionaţi în listele de permanenţă, potrivit planificării de permanenţă, respectiv G. şi C..

Întrucât, în cauză, cererile de abţinere au fost admise prin încheierea din 10 mai 2022, în aplicarea art. 110 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea nr. 1375/2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, ţinând cont de faptul că este echitabil ca, înainte ca judecătorii altei secţii să participe la soluţionarea cauzei, să fie activaţi judecătorii din planificarea de permanenţă din cadrul secţiei respective, completul de judecată, ce urma să soluţioneze recursul în şedinţa din 11 mai 2022, a fost întregit cu doamna judecător C. - singurul judecător rămas neincompatibil în secţia I civilă în data de 19 mai 2022 şi cu doamna judecător D. - de permanenţă în data de 11 mai 2022, în cadrul secţiei a II-a civile.

Nu pot fi primite susţinerile recurentului, în sensul că includerea doamnei judecător D. în cadrul completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de recuzare ar fi avut loc cu nerespectarea prevederilor art. 41 alin. (3) şi art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, de către preşedintele de complet (prin intermediul procesului-verbal din 10 mai 2022), întrucât schimbarea componenţei completului de judecată C1R ar fi revenit exclusiv colegiului de conducere al instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului, schimbarea membrilor putându-se face, în mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

De asemenea, conform art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

În speţă, modificarea componenţei completului C1R (astfel cum a fost aprobată prin hotărârea Colegiului de conducere nr. 77 din 08 noiembrie 2021) - învestit cu soluţionarea recursului din dosarul nr. x/2021 (şi care a presupus includerea, în componenţa sa, a doamnei judecător D.) - a reprezentat o măsură adoptată în condiţiile existenţei unui motiv obiectiv de împiedicare a participării judecătorilor iniţiali la soluţionarea cauzei, dat de incidentul procedural al abţinerii, respectiv de starea de incompatibilitate de drept a celui de-al treilea judecător care a făcut parte din completul care a pronunţat decizia nr. 10 din 13 ianuarie 2021.

Or, această modificare a componenţei completului se circumscrie dispoziţiei legale evocate, motiv pentru care, în mod corect, s-a procedat la constatarea acesteia prin intermediul procesului-verbal din 10 mai 2022.

Totodată, în raport cu conţinutul normativ al textelor de lege menţionate, se observă distincţia între stabilirea componenţei completului de judecată la început de an, prerogativă care aparţine colegiului de conducere, conform art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, şi schimbarea membrilor completului din motive obiective, aceasta din urmă putând fi realizată prin simpla dispoziţie a preşedintelui de complet, precum în speţă.

În acest sens, se reţine şi că, potrivit art. 19 alin. (1) lit. j) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, numai în situaţii excepţionale, colegiul de conducere aprobă schimbarea membrilor completului de judecată în cazurile în care din motive obiective se impune aceasta, situaţie neregăsită în prezenta pricină.

Mai mult, tot în ceea ce priveşte desemnarea doamnei judecător D., din cadrul secţiei a II-a civile, să participe la soluţionarea pricinii (şi, prin aceasta, implicit la soluţionarea incidentului recuzării), prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 110 alin. (3) din Regulament, potrivit cărora:

"cauzele în care toţi judecătorii unei secţii au devenit incompatibili să judece se repartizează conform regulilor stabilite de colegiul de conducere."

Astfel, prin hotărârea nr. 15/18.02.2019, Colegiul de conducere al Curţii de Apel Galaţi, ţinând cont de aceste prevederi, a stabilit că secţia I civilă este înlocuită în ordine de: secţia a II-a civilă, secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi secţia penală.

Or, constatându-se incompatibilitatea celor trei judecători care au pronunţat o hotărâre în cauză, într-un ciclu procesual anterior (E., F. şi G.) şi dată fiind imposibilitatea întregirii completului de judecată cu un alt judecător din cadrul secţiei I civile, în mod legal, s-a procedat la includerea acestui judecător în completul C1R (din moment ce era de permanenţă în cadrul secţiei a II-a civile în data de 11 mai 2022), nefiind necesară adoptarea unei hotărâri a colegiului de conducere, pentru motivele arătate.

În mod similar, odată ivit şi incidentul recuzării celorlalţi doi membri ai completului de judecată stabilit prin procesul-verbal din 10 mai 2022, doamna judecător D., singurul membru al completului împotriva căruia nu a fost formulată o cerere de recuzare, a participat în mod legal, în calitate de preşedinte al completului, la soluţionarea respectivelor cereri, fiind stabilită, prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, întregirea completului, în vederea soluţionării incidentului procedural, prin includerea judecătorilor G. şi F..

Se reţine că şi această componenţă (similar cu cea stabilită prin procesul-verbal anterior) a avut la bază art. 110 din Regulament, care, la alin. (4), stabileşte că, în situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin trimestrial, iar la alin. (7) dispun în sensul că întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate.

Potrivit art. 110 alin. (5) din acelaşi regulament, în cazul în care, după soluţionarea incidentelor procedurale, conform alin. (4), se constată incompatibilitatea unuia sau unora dintre membrii completului de judecată, întregirea completului se realizează prin participarea judecătorului sau judecătorilor înscrişi în lista de permanenţă după judecătorul sau judecătorii care au participat la soluţionarea incidentului procedural.

Pentru argumentele expuse în precedent, se constată că a fost legală compunerea completului de judecată care a soluţionat incidentul recuzării, participarea doamnei judecător D. având loc în conformitate cu dispoziţiile anterior evocate, astfel încât motivele de nelegalitate formulate vor fi înlăturate.

- Prin criticile de nelegalitate subsumate prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurentul a susţinut, sub un prim aspect, că încheierea atacată a fost pronunţată cu încălcarea prevederilor art. 50 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind faptul că cererile de recuzare au fost soluţionate de acelaşi complet de judecată, C1R, iar nu de un alt complet.

Critica are caracter nefondat.

Potrivit art. 50 alin. (1) C. proc. civ., "abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine."

Ca regulă, în privinţa instanţei competente să soluţioneze aceste incidente procedurale şi a compunerii completului învestit în concret cu acestea, art. 50 alin. (1) C. proc. civ. prevede că abţinerea sau recuzarea se hotărăşte de un "alt complet", adică de un complet din care nu face parte judecătorul care s-a abţinut ori care a fost recuzat.

De reţinut este că, în ceea ce priveşte compunerea completurilor de judecată, acestea se stabilesc de către colegiile de conducere ale instanţelor judecătoreşti, date fiind dispoziţiile art. 52 din Legea nr. 304/2004, anterior referite, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului, schimbarea membrilor putându-se face, astfel cum s-a arătat, doar în cazul unor motive obiective.

De asemenea, relevante în dezlegarea aspectelor criticate sunt şi prevederile art. 110 alin. (4) din Regulament, redate, de asemenea, anterior, care stabilesc că în situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii.

Se constată, aşadar, că susţinerile recurentului ignoră ansamblul normativ incident, din moment ce, în această materie, sunt relevante, în egală măsură (pe lângă normele de procedură civilă şi prevederile Legii nr. 304/2004), inclusiv dispoziţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, care fac trimitere la planificarea de permanentă stabilită de către colegiul de conducere al instanţei.

Or, aspectele privind competenţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi ale judecătoriilor de a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completurilor de judecată au făcut obiectul controlului de conformitate cu legea fundamentală, soluţionat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 71 din 09 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 539 din 25 mai 2021, prin care s-a statuat că nu există nicio prevedere constituţională sau vreo exigenţă rezultată din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege.

În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competenţe legislative unei autorităţi administrative, astfel că textul criticat nu contravine art. 61 şi art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie (par. 35).

Curtea Constituţională a mai reţinut şi că, în privinţa curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor, este aplicabil mutatis mutandis paragraful 57 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, astfel că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorţi sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziţii legale restrictive, una dintre aceste două modalităţi, înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza şi în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege (par. 36).

Or, în speţă, după cum s-a arătat, se constată că, prin procesul-verbal din 14 iunie 2022, s-a stabilit întregirea completului C1R (din componenţa căruia făcea parte doamna judecător D. - nevizată de incidentul recuzării) şi judecătorii G. (de permanenţă în data de 08 iunie 2022) şi F. (de permanenţă în data de 09 iunie 2022), în temeiul dispoziţiilor art. 110 alin. (4) şi (7) din Regulament, în baza planificării de permanenţă aprobată în prealabil de către colegiul de conducere.

Drept urmare, în raport cu cele arătate, contrar susţinerilor recurentului, compunerea completului de judecată care a soluţionat incidentul recuzării, a respectat exigenţele cadrului normativ incident, fiind legal stabilită.

Date fiind aceste considerente, va fi înlăturată inclusiv susţinerea recurentului în sensul că "recuzarea nu poate fi soluţionată de acelaşi complet de judecată, C1R, chiar dacă componenţa acestuia a fost modificată".

Sub un al doilea aspect, subsumat aceluiaşi motiv de casare, recurentul invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., de către curtea de apel, "în condiţiile în care a dovedit că judecătorii urmează să soluţioneze o excepţie ce priveşte legalitatea propriilor acţiuni", respectiv excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată.

Critica este nefondată.

Cu privire la susţinerile invocate, se constată că, în mod judicios, a reţinut curtea de apel că invocarea unei excepţii privitoare la alcătuirea completului nu reprezintă per se un motiv de incompatibilitate, precum cel stabilit de prevederile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Aceasta întrucât o parte nu poate, prin înseşi cererile incidentale deduse judecăţii sau prin apărările formulate într-o respectivă pricină, să genereze ipso facto un caz de incompatibilitate a membrilor completului de judecată.

Dimpotrivă, excepţia nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată, indicată expres în cuprinsul cererilor de recuzare formulate, reprezintă, la rândul său, un incident procedural aflat în competenţa completului de judecată învestit cu soluţionarea cererii de recurs în dosarul nr. x/2021.

Mai mult, nici întocmirea, de către cei doi membri ai completului de judecată împotriva cărora au fost formulate cererile de recuzare, a unor procese-verbale de întregire a completurilor de judecată, în considerarea dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (ce constituie măsuri de organizare a activităţii de judecată, iar nu chestiuni având ca obiect dezlegarea unor aspecte de drept preliminare soluţionării pe fond a cererilor deduse judecăţii), nu este în măsură să ofere un fundament incidentului recuzării, cum corect a reţinut şi instanţa de apel.

Pentru aceste considerente va fi respinsă şi susţinerea recurentului privitoare la încălcarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., fiind corect reţinut, de către curtea de apel, faptul că respectivele acte administrative nu sunt de natură a justifica existenţa unor îndoieli în ceea ce priveşte soluţionarea unui incident procedural (precum cel al excepţiei nelegalei compuneri/constituiri a completului), cât timp acestea nu au o înrâurire directă asupra aspectelor ce ţin de aplicarea legii în raport cu o anumită problemă de drept sau cu o chestiune litigioasă.

De asemenea, va fi înlăturată şi critica privitoare la încălcarea prevederilor art. 270 şi art. 273 C. proc. civ., referitoare la forţa probantă a înscrisurilor, din moment ce recurentul reproşează, în realitate, modalitatea în care au fost interpretate înscrisurile depuse de acesta în susţinerea cererilor formulate, aspect ce relevă, astfel, o solicitare de reanalizare a probatoriilor, ceea ce excedează verificărilor instanţei de recurs.

- Prin critica de nelegalitate subsumată prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurentul a invocat, în esenţă, că hotărârea cuprinde motive străine cauzei, în condiţiile existenţei unei motivări străine cauzei, incidentă unei cereri de lămurire dispozitiv.

Examinând posibilitatea de încadrare a criticilor invocate în cazul de casare indicat, se constată că recurentul a invocat doar formal dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Astfel, se observă că motivul de recurs evocat, "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei", înglobează mai multe ipoteze care atrag casarea hotărârii, fiind necesar, ab initio, în ipoteza expusă de recurent, ca încheierea atacată să conţină doar considerente care nu au nicio legătură cu natura cauzei.

Aşadar, pentru a se reţine incidenţa acestui motiv de casare, se impunea să se arate, într-o manieră efectivă, că încheierea atacată ar conţine doar motive străine de natura cauzei, nefiind suficientă, pentru reţinerea motivului de casare invocat, existenţa unui considerent singular (redat într-o unică frază), precum cel indicat de recurent, în sensul că "nu se poate reţine că doamnele judecător B. şi C. şi-ar verifica măsurile dispuse, ci eventual ar explica părţii cum s-a ajuns la alcătuirea completului atunci când menţiunile din încheierile de şedinţe şi procesele-verbale de incident nu ar fi pe înţelesul părţilor litigante."

Distinct de aceste aspecte, criticile formulate au şi caracter nefondat, din moment ce, analizând încheierea atacată, se constată că nu a fost realizată, de către curtea de apel, o analiză a susţinerilor recurentului din perspectiva procedurii lămurii hotărârii, ci, dimpotrivă, dezlegările date sunt chiar urmarea unei verificări jurisdicţionale şi a unui silogism judiciar, prin care instanţa, răspunzând motivelor invocate de către parte cu privire la pretinsa imparţialitate a judecătorilor împotriva cărora au fost formulate cererile de recuzare, a demonstrat, cu claritate, de ce nu poate fi reţinut că acestea şi-ar verifica măsurile dispuse.

În acest context, referirea, în cuprinsul încheierii recurate, la furnizarea de explicaţii părţii, cu privire la modalitatea de compunere a completului de judecată, a avut în vedere însăşi motivarea ce urma să fie dată în legătură cu aspectele invocate de către recurent, ca parte a încheierii pronunţate în acest sens, în conformitate cu prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., iar nu dezlegări în acord cu procedura prevăzută de dispoziţiile art. 443 alin. (1) C. proc. civ., cum în mod eronat afirmă acesta.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 14 iunie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.