Appeal against case transfer decision annulled for lack of stamp duty and inadmissibility

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Încheierea Curţii de Apel Galaţi

Prin încheierea din 19 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a fost admisă excepţia netimbrării, invocată din oficiu, şi a fost anulată, ca netimbrată, cererea de strămutare privind dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Galaţi, formulată de petenta A..

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petenta A..

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 20 martie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10.

Prin cererea formulată, petenta a solicitat admiterea recursului, fără a proceda la motivarea acestuia.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei în 29 martie 2023, care nu a depus întâmpinare.

3. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin raport, s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul este inadmisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri care nu are deschisă această cale de atac, precum şi faptul că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, prin raport fiindu-i pusă în vedere obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, aferentă soluţionării recursului, sub sancţiunea anulării.

Completul de filtru nr. 10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea către părţi, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor în 07 şi 10 iulie 2023, nefiind formulate puncte de vedere la raport.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport cu excepţiile procesuale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

II.1. Cu privire la excepţia netimbrării, a cărei analiză este prioritară, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Se taxează cu 20 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti: (…) c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată, sau pentru lipsa calităţii de reprezentant".

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în sensul că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de aceasta şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin rezoluţia din 21 martie 2023, de verificare şi regularizare a cererii de recurs, instanţa a stabilit în sarcina recurentei obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. De asemenea, prin aceeaşi rezoluţie, recurentei i s-a adus la cunoştinţă faptul că, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, are posibilitatea formulării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 33, 43 şi 43 din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru a fost comunicată recurentei, în data de 29 martie 2023, astfel cum reiese din conţinutul procesului-verbal de înmânare aflat la dosar.

Recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru şi nici nu a formulat cerere de ajutor public judiciar, ori cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Întrucât recurenta-reclamantă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în temeiul prevederilor art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este legal timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării acestuia.

II. 2. Cu privire la excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

De asemenea, în conformitate cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care există motive de casare de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, recurenta nu a indicat motivele pentru care apreciază ca fiind nelegală încheierea atacată, cererea cuprinzând doar susţinerea potrivit căreia se solicită casarea încheierii din 19 august 2022, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, fără a se indica vreo normă de drept încălcată de curtea de apel, ce ar putea atrage, prin ipoteză, casarea încheierii recurate.

Ca atare, lipsa totală a motivării şi inexistenţa unor critici de nelegalitate a hotărârii atacate nu poate conduce la examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile cazului concret dedus judecăţii.

Drept urmare, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

II. 3. Cu privire la excepţia inadmisibilităţii recursului

În raport cu art. 483 din C. proc. civ., "(1) Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, sunt supuse recursului (...)."

Art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului.

Art. 457 din C. proc. civ., care consacră principiul legalităţii căii de atac, prevede la alin. (1) că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând ca mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea însăşi a acestora trebuie să se realizeze în condiţiile legii.

În speţă, obiectul căii de atac declarate de petentă îl reprezintă încheierea din 19 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, prin care a fost anulată o cerere de strămutare.

Potrivit dispoziţiilor art. 144 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă".

Pe cale de consecinţă, în raport cu dispoziţiile art. 144 alin. (2) din C. proc. civ., coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., precum şi cu interpretarea per a contrario a art. 483 C. proc. civ., în această materie nefiind reglementată expres calea de atac a recursului, hotărârea pronunţată în soluţionarea unei cereri de strămutare nu poate fi atacată cu recurs, fiind definitivă.

Faţă de argumentele expuse, având în vedere că, din coroborarea dispoziţiilor menţionate din C. proc. civ., reiese că încheierea recurată nu este supusă niciunei cai de atac, Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii este inadmisibilă.

Având în vedere aceste excepţii, precum şi efectele pe care acestea le produc, aplicând art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite, ca fiind prioritară, excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de petenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 19 august 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2022.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 noiembrie 2023.