Inadmissibility of recourse against final restitution ruling under Law No. 165/2013

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia civilă la 3 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, contestatorii A., B. şi C., moştenitori ai notificatoarei decedate D., au solicitat anularea dispoziţiei nr. 4967 din 23 noiembrie 2018 emise de Primarul Municipiului Craiova, şi obligarea acestuia la restituirea în natură a unei părţi din terenul situat în Craiova, str. x, jud. Dolj, care este liberă, iar pentru diferenţă, atribuirea unui teren disponibil situat într-o zonă similară, respectiv unul dintre terenurile din str. x, din str. x sau din zona Valea Gangului, astfel cum a indicat în cererea precizatoare aflată la dosarului.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 350 din 23 iunie 2022, Tribunalul Dolj, secţia civilă a respins acţiunea formulată de reclamanţii A., C. şi B., în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Craiova şi Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar din Cadrul Primăriei Craiova.

3. Hotărârea instanţei de apel

Prin decizia nr. 28 din 19 ianuarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamanţii A., C. şi B. împotriva sentinţei nr. 350 din 23 iunie 2022 pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Primarul Municipiului Craiova şi Comisia Locală de Aplicare a Legilor Fondului Funciar din Cadrul Primăriei Craiova.

4. Recursul

Împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă au declarat recurs reclamanţii A., C. şi B., criticând-o pentru nelegalitate.

Invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că instanţa de apel nu a efectuat cercetarea judecătorească corespunzător normelor procedurale şi a încălcat dreptul la un proces echitabil, prin respingerea cererii lor cu privire la emiterea unei adrese către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară în scopul precizării regimului juridic al terenului în litigiu, necesară a completa aspectele relevate prin adresa din 29 decembrie 2022 a Primăriei Municipiului Craiova.

Recurenţii au arătat că instanţa de apel a dat dovadă de subiectivism prin interesul său de a prezenta terenul ca făcând parte din domeniul public al municipiului Craiova, deşi la dosar au fost depuse mai multe planşe foto din care reiese că terenul este amplasat într-o zonă în care există un cartier de blocuri de locuinţe şi case de locuit, construite recent de către antreprenori şi cetăţeni cărora le-au fost retrocedate suprafeţele de teren în zona respectivă, fiind evident că terenul este amplasat pe domeniul privat al localităţii.

5. Apărările formulate

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Municipiul Craiova, prin primar, a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, prin raportare la dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, coroborate cu cele ale art. 26 din Legea nr. 10/2001 şi art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., precum şi excepţia nulităţii recursului, pentru invocarea formală a motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. Pe fondul căii de atac, a solicitat respingerea acesteia, ca nefondate.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând cu prioritate, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (2) C. proc. civ., admisibilitatea recursului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, "imobilele - terenuri şi construcţii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaţie, care sunt deţinute la data intrării în vigoare a acestei legi de o regie autonomă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptăţite, în natură, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată a organelor de conducere ale unităţii deţinătoare".

În acest sens, prin art. 22 alin. (1) din aceeaşi lege se prevede că "persoana îndreptăţită va notifica ... persoana juridică deţinătoare, solicitând restituirea în natură a imobilului", iar la art. 25 alin. (1) se prevede obligaţia unităţii deţinătoare de a se pronunţa în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificării sau, după caz, de la data depunerii actelor doveditoare, potrivit art. 23, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură.

De asemenea, prin acelaşi act normativ a fost reglementat dreptul persoanei îndreptăţite de a ataca decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare, hotărârea tribunalului fiind supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel (conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor).

La data de 20 mai 2013 a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care a devenit aplicabilă în privinţa tuturor cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a acestei legi - potrivit art. 4 din lege.

Prin art. 33 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, au fost instituite noi termene de soluţionare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate de către entităţile învestite de lege, iar prin art. 34 s-au prevăzut termene de soluţionare a dosarelor în sarcina altor entităţi învestite de lege, cu atribuţii în procesul de restituire a imobilelor preluate abuziv şi de stabilire a măsurilor reparatorii.

De asemenea, prin art. 35 din Legea nr. 165/2013 cu referire, aşadar, inclusiv la cererile formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, se prevede:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (11) Litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competenţa secţiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acţiunii. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului."

În cauză, cererea de chemare în judecată, fundamentată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia civilă la 3 ianuarie 2019.

Reiese, astfel, că, în raport de prevederile legale incidente mai sus enunţate, împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în apel părţile nu au deschisă calea de atac a recursului, decizia fiind definitivă.

În acest sens, art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. prevede că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

De asemenea, dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. consacră principiul legalităţii căilor de atac, principiu cu valoare constituţională, prevăzut în art. 129 din Constituţia României, conform căruia dreptul părţilor interesate de a ataca hotărârile judecătoreşti se poate exercita numai în condiţiile legii.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A., C. şi B. împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A., C. şi B. împotriva deciziei nr. 28 din 19 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.