Forced execution of judge-creditor assigned to first-seized court under mandatory territorial prorogation.

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului de competenţă, reţine următoarele:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 5 mai 2023, sub dosarul nr. x/2023, petentul A. a solicitat, la cererea creditoarei B., încuviinţarea executării silite a debitorilor Ministerul Finanţelor şi Tribunalul Bihor, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 492/LM/2008, pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007 şi decizia civilă nr. 1286/2009 - R, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, prin toate modalităţile prevăzute de lege, în dosarul de executare silită nr. x/2023.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin încheierea civilă nr. 5943/CC din 12 mai 2023, Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite a reţinut, în aplicarea dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., că debitorii nu au sediul pe raza municipiului Cluj-Napoca sau a celorlalte localităţi aflate în circumscripţia Judecătoriei Cluj-Napoca.

Raportat la calitatea creditoarei de judecător în cadrul Judecătoriei Oradea şi a împrejurării că Tribunalul Bihor are calitatea de debitor, instanţa a apreciat că nu poate da eficienţă prevederilor art. 127 alin. (1) şi alin. (3) din C. proc. civ., câtă vreme cererea de încuviinţare a executării silite a fost formulată împotriva a doi debitori, iar sediul unuia dintre aceştia (şi anume a Ministerului Finanţelor) este situat în circumscripţia Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, instanţă faţă de care nici creditoarea şi nici debitorul de rândul 1 nu se află în situaţiile la care se referă dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi alin. (4) din C. proc. civ.

2.2 Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, prin sentinţa civilă 6589 din 19 septembrie 2023, Judecătoria Sector 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a determina competenţa teritorială, această instanţă a reţinut că executorul judecătoresc a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca cu cererea de încuviinţare a executării silite în virtutea calităţii creditoarei de judecător la Judecătoria Oradea, în temeiul dispoziţiilor art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca fiind instanţa de acelaşi grad cu Judecătoria Oradea (ce ar fi fost competentă teritorial prin raportare la sediul unuia dintre debitori, Tribunalul Bihor), din circumscripţia unei curţi de apel învecinate.

Astfel, având în vedere şi incidenţa prevederilor art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care cererea priveşte mai mulţi pârâţi, se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia, a reţinut că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa de executare competentă să soluţioneze prezenta cauză, prin raportare la alegerea făcută de către executorul judecătoresc, iar faptul că sediul debitorului Ministerul Finanţelor se află în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu atrage necompetenţa teritorială a instanţei alese în temeiul art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) din C. proc. civ. şi nici nu înlătură posibilitatea creditorului de alegere a instanţei, dintre mai multe instanţe deopotrivă competente.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competenţă priveşte cererea de încuviinţare a executării silite a debitorilor Ministerul Finanţelor şi Tribunalul Bihor, la cererea creditoarei B. în baza titlurilor executorii reprezentate de sentinţa civilă nr. 492/LM/2008, pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007 şi decizia civilă nr. 1286/2009-R, pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009.

Conflictul negativ de competenţă este generat de modul de determinare a instanţei de executare competente să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite în raport cu criteriile prevăzute de dispoziţiile art. 112 şi art. 127 din C. proc. civ., faţă de calitatea creditoarei B., judecător în cadrul Judecătoriei Oradea.

Încuviinţarea executării silite este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, astfel cum rezultă din prevederile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Legea nr. 336/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1177 din 8 decembrie 2022, a modificat alin. (1) al art. 651 din C. proc. civ., fiind reglementat expres că dispoziţiile art. 112 şi ale art. 127 se aplică pentru determinarea instanţei de executare competente.

Faţă de calitatea creditoarei de judecător în cadrul Judecătoriei Oradea, Înalta Curte constată că sunt prevalente dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Aceste dispoziţii instituie un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul, care are calitatea de reclamant, precum şi o prorogare legală de competenţă teritorială în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali, iar în conformitate cu prevederile art. 116 din C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Aplicând coroborat dispoziţiile enunţate, împrejurarea că debitorul Ministerul Finanţelor are sediul în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu atrage necompetenţa teritorială a instanţei alese în temeiul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. şi nici nu înlătură posibilitatea creditoarei de alegere a instanţei, dintre mai multe instanţe deopotrivă competente.

În cauză, se constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, învecinată cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Oradea, instanţa la care creditoarea îşi desfăşura activitatea la data sesizării organului de executare, fiind respectate exigenţele impuse de prevederile art. 127 din C. proc. civ.

Cum Judecătoria Cluj-Napoca este prima instanţă învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, revine acestei instanţe competenţa să soluţioneze cauza.

În consecinţă, în aplicarea dispoziţiilor art. 127 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) din acest act normativ, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2023.