Negative jurisdictional conflict resolved: Fălticeni Court competent in parental authority and child support suit based on minors’ effective domicile at filing.

Şedinţa publică din data de 26 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului de competenţă, reţine următoarele:

I. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni la 14 octombrie 2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună exercitarea în comun a autorităţii părinteşti cu privire la minorele C. si D., stabilirea locuinţei minorelor la domiciliul său, stabilirea contribuţiei fiecăreia dintre părţi la creşterea minorelor. În subsidiar, în situaţia în care instanţa nu va stabili locuinţa minorelor la mamă, a solicitat să aibă posibilitatea de a avea legături personale cu minorele.

În drept, au fost indicate prevederile art. 397, art. 505, art. 525, art. 529, art. 530, art. 532 din C. civ. şi prevederile art. 18 alin. (2) şi următoarele din Legea nr. 271/2004.

Pe cale reconvenţională, pârâtul a solicitat exercitarea autorităţii părinteşti în mod exclusiv asupra celor două minore, stabilirea locuinţei minorelor la domiciliul său, stabilirea contribuţiei reclamantei-pârâte la cheltuielile de creştere şi educare a minorelor raportat la nivelul salariului minim pe economie.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 688 din 23 iunie 2022, Judecătoria Fălticeni a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roman.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă învestită cu soluţionarea cauzei a reţinut că situaţia juridică invocată prin acţiune derivă din raportul de filiaţie dintre minore şi părinţi, fiind incidente dispoziţiile art. 106 C. civ., care enumeră măsurile de ocrotire a minorului şi exercitarea autorităţii părinteşti, constituind o formă de ocrotire ce atrage aplicabilitatea art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

De asemenea, a reţinut că aceste dispoziţii legale instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, având caracter de normă specială în raport cu dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., conform cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Constatând că, la data introducerii acţiunii, domiciliul minorelor cu privire la care se solicită luarea măsurilor de ocrotire se afla la reşedinţa mamei, în comuna Horia, judeţul Neamţ, conform sentinţei nr. 863 din 7 septembrie 2021 pronunţată de Judecătoria Fălticeni, a reţinut că Judecătoria Roman este competentă să soluţioneze cauza.

2.2 Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, prin sentinţa civilă nr. 2670 din 21 decembrie 2022, Judecătoria Roman a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., această instanţă a reţinut că, la data sesizării instanţei (14 octombrie 2020), domiciliul/reşedinţa minorelor C. şi D. era la domiciliul pârâtului, situat în sat Budeni, oraş Dolhasca, judeţul Suceava.

În ceea ce priveşte împrejurarea că, pe calea ordonanţei preşedinţiale, în dosarul nr. x/2021, s-a stabilit în mod provizoriu, până la soluţionarea dosarului pendinte, locuinţa minorelor la reşedinţa reclamantei din comuna Horia, judeţul Neamţ, a reţinut că aceasta nu schimbă competenţa de soluţionare a cauzei, atribuită prin învestirea Judecătoriei Fălticeni.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Instanţele aflate în conflict şi-au declinat reciproc competenţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., prin raportare la domiciliul persoanelor ocrotite, pe care l-au determinat în funcţie de diferite momente procesuale.

În acest sens, dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. stabilesc următoarele:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Prevederile art. 106 alin. (1) din C. civ. stipulează că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, iar potrivit art. 107 din acelaşi act normativ, procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii.

Potrivit art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Până la organizarea instanţelor de tutelă şi familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare."

Raportat la aceste dispoziţii, cererea privind ocrotirea persoanei fizice, dată de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, aşa cum au reţinut şi cele două instanţe între care s-a ivit prezentul conflict negativ de competenţă.

În aplicarea acestor dispoziţii, la stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, noţiunea de "domiciliu" are în vedere domiciliul sau reşedinţa de fapt, dacă aceasta are caracter de stabilitate. Prin urmare, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, se impune ca, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de "domiciliu" sau de "reşedinţă" a minorului, din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., să se interpreteze în sensul de locuinţă efectivă a minorului.

Locuinţa minorului este reglementată de dispoziţiile art. 496 C. civ., astfel:,,(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi. (2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului. (3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile. (4) Locuinţa copilului, stabilită potrivit prezentului articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât în cazurile prevăzute expres de lege."

Prin urmare, pentru locuinţa copilului minor interesează, ca regulă, domiciliul sau reşedinţa părinţilor săi, fie al amândurora, dacă minorul locuieşte cu ambii, fie al părintelui la care i s-a stabilit locuinţa prin acordul părinţilor sau de către instanţa de tutelă şi familie, prin hotărâre judecătorească.

În cauza dedusă judecăţii, faţă de menţiunile anchetei sociale şi precizările părţilor, se constată că locuinţa minorelor C. şi D. se află, la data sesizării instanţei, la domiciliul pârâtului B., situat în sat Budeni, oraş Dolhasca, judeţul Suceava.

Schimbarea domiciliului minorelor, care a avut loc ulterior sesizării instanţei, prin sentinţa nr. 863 din 7 septembrie 2021 pronunţată de Judecătoria Fălticeni stabilindu-se în mod provizoriu locuinţa acestora la reşedinţa mamei din localitatea Horia, judeţul Neamţ, nu este de natură a atrage o modificare a competenţei instanţei sesizate iniţial, faţă de prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.. Ca regulă de drept generală în materia competenţei teritoriale, această normă stabileşte că instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, intervine o schimbare a acestui element de identificare.

Având în vedere faptul că la data sesizării instanţei de judecată minorele locuiau cu tatăl, în sat Budeni, oraş Dolhasca, judeţul Suceava, Judecătoria Fălticeni fiind instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi aveau domiciliul persoanele ocrotite, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 octombrie 2023.