Cassation appeal null for failure to specify valid casation grounds despite underlying lack of passive procedural standing
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal, thereby upholding the lower courts' rulings that dismissed the initial claim for lack of passive procedural capacity. The dispute originated from a civil action seeking 250,000 RON in damages for the alleged refusal to provide requested information, which was rejected by the first-instance court and the Court of Appeal on the grounds that the defendant lacked standing as a proper party. The Supreme Court found the cassation appeal to be null and void because the appellant failed to formulate specific grounds for legal illegality or develop criticisms that could be categorized under the exhaustive list of casation grounds required by law. Relying on Articles 486(1)(d), 488(1), and 496(1) of the Romanian Code of Civil Procedure, the court determined that the appeal merely reiterated dissatisfaction without identifying specific errors of law or fact in the appealed decision, thus failing to meet the mandatory requirements for an extraordinary appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 72 C. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Cassation appeal null for failure to specify valid casation grounds despite underlying lack of passive procedural standing: Împotriva deciziei nr. 327/06.12.2022 a declarat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea instanţei de apel este nelegală întrucât conţine motive vădit contradictorii, care nu corespund temeiului juridic al cererii de chemare în judecată, respectiv art. 72 C. civ., sens în care invocă încălcarea de către intimat a dreptului la demnitate, reputaţiei, onoarei, prestigiului social al reclamantului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2023
asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă sub nr. x/2021 la data de 24.05.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 250.000 RON cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul creat prin refuzul de a furniza relaţiile solicitate de către reclamant.
În drept, reclamantul a arătat că au fost încălcate dispoziţiile art. 72 alin. (1) şi (2) C. civ.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Timiş
Prin sentinţa nr. 1104/30.09.2022, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins acţiunea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
Prin decizia nr. 327/06.12.2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 1104/30.09.2022 pronunţată de Tribunalul Timiş.
4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 327/06.12.2022 a declarat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea instanţei de apel este nelegală întrucât conţine motive vădit contradictorii, care nu corespund temeiului juridic al cererii de chemare în judecată, respectiv art. 72 C. civ., sens în care invocă încălcarea de către intimat a dreptului la demnitate, reputaţiei, onoarei, prestigiului social al reclamantului.
Întrucât motivarea în drept a hotărârii recurate nu corespunde exigenţelor legale, se impune admiterea recursului şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
5. Apărările formulate în cauză
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.
Dispoziţiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum şi dezvoltarea lor, iar dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din acelaşi act normativ, prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri.
Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac, ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalităţii hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă şi încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de lege, ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanţa de recurs să poată exercita controlul de legalitate.
În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate.
Prin decizia recurată, Curtea de Apel Timişoara a respins apelul formulat de către reclamant, fiind validată soluţia Tribunalului Timiş privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului B..
Prin recursul formulat, recurentul nu a indicat, nici măcar formal, motivul de casare invocat şi nici nu a dezvoltat critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) punctele 1 - 8 C. proc. civ.
Din lecturarea memoriului de recurs reiese că toată expunerea de motive este străină soluţiei adoptate de instanţă, fiind invocate simple nemulţumiri ale recurentului cu privire la raporturile juridice dintre părţi.
Ca atare, se constată că nu poate fi realizat controlul judiciar, din moment ce recurentul-reclamant nu a adus critici punctuale deciziei atacate şi nu a arătat în ce au constat greşelile de judecată săvârşite de instanţa de apel, sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greşit de către Curtea de Apel Timişoara.
Cum, în raport de scopul recursului, instituit de art. 483 alin. (3) C. proc. civ., în această etapă procesuală se realizează controlul judiciar de către instanţa superioară celei care a pronunţat decizia în apel, instanţă care nu rejudecă fondul pricinii, ci verifică, în condiţiile legii, conformitatea hotărârii recurate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte constată că, fără să combată în vreun fel argumentele instanţei de apel, astfel cum au fost menţionate în decizia atacată şi fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, reiterând pe cele deduse judecăţii în calea devolutivă de prim control judiciar, recurentul-reclamant a nesocotit existenţa judecăţii anterioare şi natura căii extraordinare de atac a recursului.
Drept urmare constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate, în condiţiile prevăzute de art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., precum şi că nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 327 din 6 decembrie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 327 din 6 decembrie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.