Cassation appeal annulled for failure to timely develop grounds of illegality under Civil Procedure Code Articles 486–489

Şedinţa publică din data de 25 octombrie 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la data de 18.02.2021, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor Bucureşti obligarea pârâtei la plata sumei de 5.000.000 RON reprezentând daune materiale şi morale pentru transferul reclamantului din Penitenciarul Botoşani, în Penitenciarul Giurgiu cu încălcarea dispozitiilor Legii nr. 254/2013.

Pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării, excepţia necompetentei materiale a Judecătoriei Botoşani şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport cu prevederile art. 36 din Legea nr. 134/2010.

Prin sentinţa civilă nr. 886 din 24.03.2021 Judecătoria Botoşani a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Botoşani

Prin încheierea de şedinţă din 30 iunie 2021, Tribunalul Botoşani a respins excepţia netimbrării cererii, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Naţională a Penitenciarelor, excepţii invocate de pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

Prin sentinţa civilă nr. 322 din 25 martie 2022, Tribunalul Botoşani a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor Bucureşti.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Suceava

Prin decizia nr. 155 din 21 februarie 2023 Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a anulat, ca tardiv formulat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 322 din 25 martie 2022 pronunţată de Tribunalul Botoşani.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 155 din 21 februarie 2023 a declarat recurs neîncadrat în drept şi nemotivat, reclamantul A..

La 12 iulie 2023 recurentul a depus memoriul prin care a expus situaţia de fapt ce justifică, în opinia părţii, acordarea daunelor morale.

5. Apărările formulate în cauză

La data de 3 iulie 2023 a formulat întâmpinare intimata Agenţia Naţională a Penitenciarelor prin care a invocat excepţia nulităţii recursului întrucât recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat arătând că hotărârea instanţei de apel este temeinică şi legală în contextul în care reclamantul a depus apelul cu depăşirea termenului legal.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii invocată de intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Penitenciarelor, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Examinând cererea de recurs formulată la data de 27 martie 2023, Înalta Curte constată că recurentul s-a limitat la a declara calea de atac, fără a indica motivele de nelegalitate.

Cu privire la memoriul transmis la dosarul cauzei la data de 12 iulie 2023, Înalta Curte constată că acesta a fost formulat după epuizarea termenului prevăzut de lege pentru motivarea recursului şi, ca atare, devin incidente dispoziţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., anterior redate.

Astfel, potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ.:

"recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Ca atare, partea care formulează recursul are obligaţia să indice motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta precum şi dezvoltarea lor prin însăşi cererea de recurs.

În cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât acela al comunicării hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care va curge, însă, de la data comunicării hotărârii, prin aplicarea în recurs a dispoziţiilor art. 470 alin. (5) C. proc. civ., iar termenul pentru motivarea recursului are aceeaşi durată cu termenul de exercitare a căii de atac.

Dispoziţiile art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ. stabilesc termenul de recurs de drept comun, care este de 30 de zile şi momentul de la care începe să curgă acesta, respectiv de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

În speţă, hotărârea atacată a fost comunicată recurentului la data de 22 martie 2023, fiind primită personal de către reclamant la adresa din jud. Botoşani, iar termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 24 aprilie 2023 în raport de prevederile art. 485 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 2 şi alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a invocat critici care să vizeze argumentele instanţei de apel, din perspectiva aspectelor reţinute cu privire la termenul în care a fost promovat apelul împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Botoşani.

Cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Drept urmare, constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate, în condiţiile prevăzute de art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., precum şi că nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 155 din 21 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 155 din 21 februarie 2023 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 octombrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.