Appeals annulled for lack of valid grounds in judicial error and property damage dispute

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12 ianuarie 2022 pe rolul Tribunalului Gorj, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin sentinţa ce va pronunţa, să se constate că în dosarul nr. x/2020, prin hotărârile date, prin eroare judiciară, i s-a încălcat dreptul de proprietate asupra parcelei 1511/2, tarlaua x, sat Pinoasa, comuna Câlnic; Statul Român să fie obligat să-i plătească suma de 252,90 RON reprezentând cheltuieli efectuate în dosarul mai sus menţionat.

Ca urmare a primului capăt de cerere, prin introducere forţată în cauză, să fie obligată Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. să ridice sterilul de pe parcela precizată după tehnologia lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.

2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 106 din 4 mai 2022, Tribunalul Gorj a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea faţă de Ministerul Justiţiei ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor.

A respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A..

3. Hotărârea pronunţată de instanţa apel:

Prin decizia civilă nr. 336 din 19 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor împotriva sentinţei civile nr. 106 din 4 mai 2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, în contradictoriu cu intervenientul Tribunalul Gorj şi cu intimaţii- pârâţi Ministerului Justiţiei şi Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A..

4. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 336 din 19 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, reclamantul A. şi pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor au declarat recurs.

a) Recursul declarat de reclamantul A.:

În cuprinsul cererii de recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., reclamantul a arătat că în dosarul nr. x/2020 s-au pronunţat hotărâri părtinitoare, săvârşindu-se erori judiciare. Instanţele nu au ţinut cont de legile proprietăţii şi, în consecinţă, a avut parte de un proces inechitabil - ceea ce reprezintă un argument în susţinerea erorii judiciare şi nu o cerere care trebuia analizată de instanţa de apel, extinderea devoluţiunii în apel dincolo de limitele rezultate din memoriul de apel nefiind permisă de prevederile art. 477 alin. (1) C. proc. civ.

Reţinerea de către instanţa de apel a autorităţii de lucru judecat referitor la capătul trei de cerere reprezintă o "eroare logică", deoarece dacă s-ar admite primul capăt de cerere atunci consecinţa firească şi obligatorie ar fi ridicarea sterilului de pe teren de către Complexul Energetic Oltenia.

Instanţa de apel a ridicat problema autorităţii de lucru judecat în mod artificial, pentru a aduce un argument în favoarea hotărârii succint motivată.

În ceea ce priveşte soluţia consemnată cu privire la cererea de intervenţie accesorie, apreciază că instanţa s-a antepronunţat, iar intervenientul nu a parcurs procedura prevăzută de art. 65 alin. (2) C. proc. civ.

Făcând trimitere la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că "în cauză nu s-a ţinut cont de legile proprietăţii".

b) Recursul declarat de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor:

Recurentul-pârât a arătat că înţelege să critice decizia pronunţată de instanţa de apel sub aspectul respingerii apelului şi implicit a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

Instanţa de apel a aplicat în mod greşit normele de drept material, reţinând că în mod corect prima instanţă că "din modalitatea de concepere a apărărilor în cauză, rezultă că pârâtul Statul Român nu a invocat inadmisibilitatea prin raportare la calea procesuală aleasă de către reclamant, sub aspectul procedural al unui fine de neprimire al cererii de chemare în judecată, ci prin raportare la neîntrunirea condiţiilor prescrise de lege şi neîndreptăţirea reclamantului la repararea prejudiciului în cauză".

Suplimentar acestor considerente Curtea de Apel Craiova a apreciat că apărările Statului Român nu pot fi subsumate unei excepţii procesuale întrucât nu se invocă neregularităţi procesuale sau lipsuri specifice dreptului la acţiune exercitat în cauză şi că, în mod real pârâtul invocă apărări de fond prin care tinde a demonstra că aspectele invocate de reclamant nu se circumscriu conceptului de eroare judiciară astfel cum apare definit de art. 96 din Legea nr. 303/2004 şi, prin urmare, în cauză nu este incidenţă excepţia inadmisibilităţii.

Deşi instanţa de apel a reţinut că în cauză aspectele sesizate de reclamant nu pot fi calificate erori judiciare, în sensul prevederilor art. 96 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, forma aplicabilă litigiului pendinte, cu toate acestea a considerat că nu poate fi admisă această excepţie întrucât nu se invocă neregularităţi procesuale sau lipsuri specifice dreptului la acţiune exercitat în cauză.

Întrucât lipsa uneia dintre condiţiile prevăzute de art. 96 din Legea nr. 303/2004 constituie un fine de neprimire al cererii de chemare în judecată, în mod greşit a fost respinsă excepţia inadmisibilităţii.

În drept, a indicat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Apărările formulate în cauză:

Recurentul-reclamant a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului formulat de pârâtul Statul Român, ca nefondat.

Recurentul-pârât a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului formulat de reclamant, ca nefondat.

Intimata-pârâtă Complexul Energetic Oltenia S.A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului formulat de reclamant, ca nefondat.

6. Procedura în faţa instanţei de recurs:

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (12 ianuarie 2022), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 octombrie 2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte reţine următoarele:

Cererea de recurs formulată de reclamantul A., astfel cum a fost formulată, nu conţine precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate din cele expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., recurentul arătând că, în aprecierea sa, în cauză s-au pronunţat hotărâri părtinitoare, săvârşindu-se erori judiciare, iar instanţele nu au ţinut cont de legile proprietăţii şi, în consecinţă, a avut parte de un proces inechitabil.

Nemulţumirile generale ale părţii şi susţinerile legate de faptul că instanţa de apel a ridicat "problema autorităţii de lucru judecat în mod artificial", nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, neputând fi cenzurate de către instanţa de control judiciar.

Cererea de recurs trebuie să conţină critici pertinente ale hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative de la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Prin urmare, instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate în apel care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În consecinţă, reţinând că recurentul nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condiţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor, partea menţionează temeiul de drept ca fiind dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă nu dezvoltă niciun argument care să justifice incidenţa acestui motiv de casare.

În cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici de nelegalitate în combaterea motivelor reţinute de curtea de apel în pronunţarea soluţiei, respectiv care sunt normele de drept material încălcate sau aplicate greşit de către instanţă, recurentul arătând doar că "instanţa de apel a aplicat greşit normele de drept material" fără a evidenţia care ar fi acele norme.

Înalta Curte constată, aşadar, că susţinerile recurentul-pârât din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecăţii.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţii, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea hotărârii.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor enunţate în cererile de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea recursurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanţelor împotriva deciziei nr. 336 din 19 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2023.