Reexamination of judicial fine: Unconstitutionality challenges to judge incompatibility and judicial tax provisions dismissed for lack of connection to the cause

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia I civilă, la 26 ianuarie 2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat reexaminarea amenzii judiciare în valoare de 400 RON, stabilite prin încheierea din 7 decembrie 2022, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020.1.2.1.

Prin cererea de reexaminare, petentul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 pct. 5, 9 şi 13, precum şi a art. 43, 46 şi 47 C. proc. civ., făcând trimitere la practica şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv decizia nr. 73/1995.

Petentul a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 197 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., susţinând că acestea nu prevăd un criteriu clar, predictibil, posibil de analizat şi contestat pentru cuantificarea amenzilor, astfel că sunt incompatibile cu art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie şi contravin principiilor prevăzute de art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie.

Petentul a invocat şi neconstituţionalitatea art. 190 C. proc. civ., pe motiv că încalcă dreptul la două grade de jurisdicţie şi pentru că nu permite soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare de către o instanţă superioară în grad celei care a aplicat amenda. A apreciat că acest text de lege încalcă drepturile şi principiile prevăzute de art. 1, 11, 15, 16, 24, 20, 21, 51, 124, 126 şi 148 din Constituţia României, de art. 1, 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi de art. 1-13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Prin notele scrise depuse la 15 martie 2023, petentul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 187 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în raport de aceleaşi prevederi ale Constituţiei şi ale Convenţiei, precum şi faţă de art. 1-10 şi 30 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Petentul a solicitat, în temeiul art. 519 C. proc. civ., sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept privind interpretarea şi aplicarea textelor de lege care reglementează motivele de incompatibilitate, formularea şi soluţionarea abţinerii şi recuzării.

A invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 519 C. proc. civ., susţinând că este neconstituţional în măsura în care nu obligă instanţa la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru lămurirea chestiunii de drept, precum şi pentru faptul că soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare nu este supusă niciunei căi de atac. A apreciat că art. 519 C. proc. civ. încalcă drepturile şi principiile prevăzute de art. 1, 11, 15, 16, 20, 21, 51, 124, 126 şi 148 din Constituţie, de art. 1, 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, precum şi de art. 1-13 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Petentul a mai invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a art. 396 C. proc. civ., privind situaţia în care soluţia nu se pronunţă în şedinţă publică, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 80/2013, despre care a susţinut că a fost adoptată cu încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, că nu a fost validată de Parlament şi că încalcă prevederile art. 115 din Constituţie.

Petentul a solicitat suspendarea judecării cererii de reexaminare a amenzii judiciare, în temeiul art. 413 C. proc. civ., până la soluţionarea, de către Curtea Constituţională, a excepţiilor de neconstituţionalitate.

2. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi

Prin încheierea din camera de consiliu din 6 aprilie 2023, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 alin. (1) pct. 5, 9, 13, art. 43, art. 46, art. 47, art. 49, art. 53 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013. A dispus sesizarea Curţii Constituţionale pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 187 alin. (1) lit. a) şi b), art. 190, art. 396 şi art. 519 C. proc. civ.. A respins, ca neîntemeiată, cererea de suspendare a soluţionării cererii de reexaminare a amenzii judiciare până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată în prezentul dosar. A respins, ca nefondată, cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, formulată de petentul A.. A respins, ca nefondată, cererea de reexaminare a amenzii judiciare, formulate de petentul A., cu referire la încheierea din 7 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2020.1.2.1.

3. Recursul

Împotriva încheierii din camera de consiliu din 6 aprilie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2023, în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 5, 9, 13, art. 43, art. 46, art. 47, art. 49, art. 53 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013, a declarat recurs recurentul A., invocând incidenţa art. 29 din Legea nr. 47/1992.

4. Apărările formulate

Intimaţii nu au depus întâmpinare.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

5.1 Cu titlu prealabil, referitor la maniera în care partea a înţeles să declare prezenta cale de atac, prin neindicarea expresă a motivelor de nelegalitate incidente, în sensul art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte va proceda la examinarea cererii de recurs în raport de decizia Curţii Constituţionale nr. 321/09.05.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580/20.07.2017, prin care s-a stabilit că "…dispoziţiile art. 21 şi art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la cele ale art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în măsura în care nu exclud posibilitatea formulării recursului împotriva hotărârii judecătoreşti de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale pronunţate de ultima instanţă în ierarhia instanţelor judecătoreşti".

Potrivit dezlegărilor aceleiaşi decizii "acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul din elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală"; "obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanţei ierarhic inferioare cu privire la soluţia pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii".

5.2 Examinând cererea de recurs prin prisma îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază procesuală, oricare ar fi obiectul acesteia.

Prin urmare, se impune o analiză a interesului procesual al petentului cu privire la rezolvarea excepţiei de neconstituţionalitate, prin prisma elementelor cadrului procesual şi a stadiului în care se află pricina.

Normele legale vizate de excepţia de neconstituţionalitate şi cu privire la care Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat asupra inadmisibilităţii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale - art. 42 alin. (1) pct. 5, 9, 13, art. 43, art. 46, art. 47, art. 49, art. 53 C. proc. civ. şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013 - nu au legătură cu soluţionarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare aplicate în dosarul nr. x/2020.1.2.1, aşa cum corect s-a reţinut şi în considerentele încheierii atacate cu recurs.

Astfel, dispoziţiile art. 42 alin. (1) C. proc. civ. pct. 5, 9, 13 reglementează unele dintre cazurile de incompatibilitate ale judecătorului, anume, (pct. 5), în situaţia în care el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător; (pct. 9) dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la gradul al patrulea inclusiv; (pct. 13) atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa.

Art. 43 C. proc. civ. conţine prevederi referitoare la abţinerea judecătorului în caz de incompatibilitate, iar art. 46 din acelaşi act normativ stipulează că pot fi recuzaţi numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluţionare.

Art. 47, art. 49 şi art. 53 C. proc. civ. sunt norme de procedură ce vizează soluţionarea cererilor de abţinere şi de recuzare, starea cauzei până la soluţionarea cererii de abţinere, precum şi căile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care aceste incidente procedurale au fost soluţionate.

Înalta Curte, reţinând că pricina dedusă judecăţii în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Galaţi are ca obiect cererea de reexaminare a amenzii judiciare, aplicate petentului în condiţiile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., iar, cu ocazia soluţionării acesteia nu s-a pus problema abţinerii sau a recuzării vreunui judecător din completul învestit cu soluţionarea cauzei, în mod corect s-a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) pct. 5, 9, 13, art. 43, art. 46, art. 47, art. 49 şi art. 53 C. proc. civ. nu putea forma obiect de sesizare al Curţii Constituţionale.

În raport de aceste argumente, se constată că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv existenţa legăturii dintre excepţie şi cauza dedusă judecăţii.

Pentru identitate de raţiune, nici excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor O.U.G. nr. 80/2013 nu se circumscrie criteriului de admisibilitate a art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru a fost ridicată în cauza având ca obiect reexaminarea amenzii judiciare aplicate recurentului în dosarul nr. x/2020.1.2.1 al Curţii de Apel Galaţi, susţinându-se că ordonanţa a fost adoptată cu încălcarea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 115 din Constituţia României.

Înalta Curte notează că în cadrul cererii de reexaminare nu se pun în discuţie aspecte legate de taxa judiciară de timbru, procedura reglementată la art. 191 C. proc. civ. fiind pusă la dispoziţia părţii sancţionate pentru încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului în scopul de a putea obţine, motivat, o revenire asupra amenzii sau o reducere a acesteia.

Astfel, se constată că normele O.U.G. nr. 80/2013, vizate de neconstituţionalitate, nu au legătură cu soluţionarea cererii de reexaminare, în cauză nefiind în discuţie aspecte legate de taxa judiciară de timbru, fiind de prisos orice analiză referitoare la modalitatea de adoptare a acestui act normativ în raport de dispoziţiile constituţionale pretins încălcate.

Prin urmare, nu poate fi reţinută nelegalitatea deciziei atacate cu recurs, întrucât controlul judiciar căruia aceasta i se supune vizează, exclusiv, încălcarea normelor de drept material aplicabile cauzei, iar nu a celor străine de soluţionarea ei.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 6 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 6 aprilie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.