Finality of appellate decisions and unappealability of preparatory rulings in civil proceedings

Şedinţa publică din data de 28 septembrie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia civilă a fost înregistrat, la 16 septembrie 2022, sub nr. x/2020, recursul declarat de intervenienta A., prin tutore B., împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, în contradictoriu cu intimatul C..

La termenul de judecată din 8 decembrie 2022, B., reprezentanta legală a recurentei, a formulat cerere de recuzare a preşedintelui completului de judecată, D. şi a doamnei judecător E., arătând că acestea au soluţionat, anterior, două dosare care au vizat acelaşi terenul din litigiul la care se referă dosarul nr. x/2020.

Prin încheierea din 8 decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă i-a pus în vedere reprezentantei legale a recurentei să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 200 RON pentru soluţionarea cererii de recuzare şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului declarat împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, arătând că va amâna pronunţarea la 15 decembrie 2022, cauza urmând a fi repusă pe rol în situaţia admiterii cererii de recuzare.

Prin încheierea din camera de consiliu din 14 decembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă a respins cererea de recuzare a doamnelor judecător D. şi E..

Prin decizia nr. 466/R din 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia civilă.

2. Recursurile

Împotriva încheierii din 8 decembrie 2022, a încheierii din 14 decembrie 2022 şi a deciziei nr. 446R din 15 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs petenta A., prin tutore B..

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta, prin reprezentant legal, invocă imparţialitatea doamnelor judecător D. şi E., arătând că acestea au soluţionat dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2020, care vizau acelaşi teren, înscris în CF nr. x.

Arată că o instanţă trebuie să pledeze în favoarea adevărului, să respecte legile privitoare la soluţionarea unei cauze şi redactarea unei hotărâri, consemnând susţinerile părţii, cel puţin în rezumat, în cuprinsul acesteia.

Apreciază că instanţa nu a consemnat cu acurateţe, în încheierea din 8 decembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, susţinerile sale, nefiind menţionat corect obiectul cererii şi nefiind reţinute toate motivele invocate. Deşi a afirmat că au fost încălcate dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) şi art. 233 alin. (1) lit. c) şi h) C. proc. civ., instanţa nu a respectat normele aplicabile conţinutului unei hotărâri, interpretând greşit susţinerile sale. Or, atunci când soluţionează un dosar, instanţa trebuie să ţină cont de articolele de lege invocate şi să nu dea o altă interpretare acestora, prin încălcarea prevederilor legale de care trebuie să se ţină cont la soluţionarea cauzei şi la redactarea hotărârii.

Consideră că recursul declarat împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 şi a încheierii din 6 septembrie 2021 pronunţate de Tribunalului Cluj, secţia civilă trebuia admis, în raport de dispoziţiile art. 234 C. proc. civ., întrucât instanţa a stabilit greşit obiectul cererii sale de intervenţie şi obiectul plângerii intimatului C..

Susţine că instanţa nu a reţinut şi motivat toate criticile invocate, iar soluţia de inadmisibilitate pronunţată provine din nerespectarea normelor legale obligatorii în soluţionarea unei cauze şi redactarea unei hotărâri.

Mai arată că, deşi doamnele judecător nu erau imparţiale şi se formulase cerere de recuzare, acestea au procedat la soluţionarea recursului, invocând excepţia de inadmisibilitate a căii de atac acestuia recursului.

Apreciază că sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 6 C. proc. civ., decizia nr. 466/R din 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia civilă fiind lovită de nulitate.

3. Înregistrarea cererii de recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 25 ianuarie 2023, sub nr. x/2020, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 30 ianuarie 2023, s-a dispus efectuarea procedurii de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

4. Apărările formulate

Prin întâmpinarea depusă la 7 martie 2023, în termenul procedural, intimatul a solicitat admiterea recursului.

Prin rezoluţia din 16 martie 2023, Înalta Curte a stabilit termen pentru soluţionarea recursului la 28 septembrie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

5.1 Examinând recursul formulat împotriva încheierii din 8 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte va constata inadmisibilitatea acestuia, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 466 alin. (4) C. proc. civ. împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel. Aceste norme se coroborează cu cele ale art. 494 din acelaşi act normativ, conform cărora dispoziţiile din apel se aplică şi în recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice.

Aşadar, încheierile premergătoare pot fi atacate cu recurs numai odată cu fondul, afară de cazul în care prin ele s-a întrerupt cursul judecăţii, iar hotărârea finală este susceptibilă de recurs.

În speţă, încheierea din 8 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia civilă are caracter premergător, întrucât, prin intermediul acesteia, instanţa i-a pus în vedere reprezentantei legale a petentei să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 200 RON pentru soluţionarea cererii de recuzare formulate în şedinţa publică de la acea dată şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei invocate din oficiu cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, arătând însă că va amâna pronunţarea la 15 decembrie 2022, cauza urmând a fi repusă pe rol în situaţia admiterii cererii de recuzare.

Cum încheierea de amânare a pronunţării face parte integrantă din hotărârea pronunţată, în speţă, decizia nr. 446/R din 15 decembrie 2022, a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, în raport de dispoziţiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ., încheierea din 8 decembrie 2022 nu are deschisă calea de atac a recursului, întrucât are caracter preparatoriu şi nu a întrerupt cursul judecăţii.

Admiterea posibilităţii atacării cu recurs a unei asemenea încheieri în cadrul procedurii ce precede judecarea recursului, ar echivala cu crearea unei noi căi de atac, ceea ce ar fi inadmisibil.

Prin urmare, recursul declarat împotriva acestei hotărâri este inadmisibil şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

5.2 Analizând recursul formulat împotriva deciziei nr. 446/R din 15 decembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României stipulând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de normele legale, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. stipulează că sunt hotărâri definitive, "hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii".

În cauză, petenta A., prin tutore B., a declarat recurs împotriva deciziei nr. 446R din 15 decembrie 2022, prin care Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentă împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 pronunţate de Tribunalul Cluj, secţia civilă.

Admisibilitatea unei căi de atac şi iniţierea controlului judiciar asupra hotărârii atacate este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile prevăzute de lege.

Fiind pronunţată în recurs, decizia nr. 446R din 15 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă este o hotărâre definitivă, în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nefiind susceptibilă de reformare în această cale extraordinară de atac.

Având în vedere că recursul declarat împotriva deciziei nr. 446R din 15 decembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă nu este stipulat de lege, nefiind prevăzut de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., acesta va fi respins ca inadmisibil.

5.3 Examinând recursul formulat împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020, Înalta Curte reţine următoarele:

Prin încheierea din camera de consiliu din 14 decembrie 2022, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins cererea de recuzare a doamnelor judecător D. şi E., membre ale completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului declarat de recurentă, prin reprezentant legal, împotriva deciziei nr. 575/A din 21 aprilie 2022 a Tribunalului Cluj, secţia civilă.

Recurenta, prin reprezentant legal, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 6 C. proc. civ., a criticat încheierea menţionată, susţinând incompatibilitatea celor doi magistraţi din perspectiva faptului că aceştia au soluţionat, anterior, dosarele nr. x/2020 şi nr. x ale Tribunalului Cluj, secţia civilă, având ca obiect amendă judiciară şi recurs împotriva unei încheieri de şedinţă pronunţate în dosarul nr. x/2020 al aceleiaşi instanţe.

Motivele de nelegalitate de care s-a prevalat recurenta în susţinerea cererii de recurs permit, în cazul în care s-ar constata incidenţa lor, casarea hotărârilor atunci când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti (pct. 4 al art. 488 C. proc. civ.), când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii (pct. 5 al art. 488 C. proc. civ.) şi atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei (pct. 6 al art. 488 C. proc. civ.).

Înalta Curte, procedând la o analiză de ansamblu a conduitei judecătorilor recuzaţi, raportată la circumstanţele procesuale ale cauzei, constată că în mod legal a fost respinsă cererea de recuzare, reţinându-se întemeiat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., invocate de recurentă, prin reprezentant legal, în susţinerea motivelor de recuzare.

Prin încheierea recurată, instanţa a analizat posibila incompatibilitate a judecătorilor recuzaţi din perspectiva motivelor de recuzare susţinute de parte, respectiv a soluţionării anterioare a dosarelor nr. x/2020 şi nr. y/2020 ale Tribunalului Cluj, secţia civilă, în legătură cu care s-a afirmat că vizează acelaşi teren ca şi dosarul nr. x/2020, înscris în CF nr. x Feleacu.

Comparând obiectul celor trei dosare menţionate şi evaluând aspectele asupra cărora judecătorii recuzaţi s-au pronunţat, instanţa a reţinut că chestiunile de drept examinate sunt diferite, în dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2020 ale Tribunalului Cluj, secţia civilă punându-se în discuţie aspecte de ordin procedural, iar nu situaţia juridică a terenului înscris în CF nr. x Feleacu.

Aceste constatări sunt corecte, fiind recunoscute chiar de către recurentă, prin motivele de recurs, întrucât dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2020 ale Tribunalului Cluj, secţia civilă, în care s-au pronunţat judecătorii recuzaţi, au vizat o amendă judiciară şi un recurs formulat împotriva unei încheieri de şedinţă, iar dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă priveşte un recurs formulat într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva încheierii de carte funciară, întemeiată pe dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 7/1996.

Se constată astfel, că nu era îndeplinită ipoteza reglementată de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ., pentru a fi incidentă o situaţie de incompatibilitate care să determine admiterea cererii de recuzare, întrucât judecătorii recuzaţi nu se aflau în situaţia de a-şi cenzura hotărârile pronunţate în dosarele nr. x/2020 şi nr. y/2020 ale Tribunalului Cluj, secţia civilă în calea de atac a recursului, dedusă judecăţii în dosarul nr. x/2020.

Deşi dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ. lasă deschisă posibilitatea existenţei şi a unor cazuri de incompatibilitate neprevăzute expres, acestea trebuie raportate la situaţia de fapt concretă, pentru a se stabilit dacă sunt de natură să creeze suspiciuni rezonabile cu privire la imparţialitatea judecătorului, ceea ce, în cauză, nu s-a confirmat.

Imparţialitatea instanţei este una dintre garanţiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil garantat de art. 21 din Constituţia României, de art. 6 C. proc. civ. şi de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Raportând aceste aspecte de ordin teoretic la semnificaţia juridică a instituţiei recuzării şi la cererea de recurs dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că este corectă concluzia instanţei învestite cu analiza cererii de recuzare formulate de către recurentă, în sensul că motivele de recuzare nu se încadrează în ipoteza reglementată de art. 42 alin. (1) pct. 13 C. proc. civ.

Astfel, nu se poate reţine o depăşire a atribuţiilor puterii judecătoreşti şi nici unul dintre cazurile de nulitate prevăzute de art. 175 C. proc. civ., care ar putea conduce la anularea încheierii, hotărârea îndeplinind condiţiile legale de motivare prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din acest act normativ, din conţinutul hotărârii reieşind cu evidenţă motivele pentru care instanţa a procedat la respingerea cererii de recuzare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva deciziei nr. 446R din 15 decembrie 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă şi a încheierii din 8 decembrie 2022 pronunţate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2020.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta A., prin tutore B., împotriva încheierii din 14 decembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.