Collateral expropriation damages: Valuing residual land depreciation via market price difference and the ne aggravatio principle on re-judgment

Şedinţa publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 4 octombrie 2011 pe rolul Tribunalului Iaşi, reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Iaşi reprezentat prin Consiliul Judeţean Iaşi, au solicitat cenzurarea legalităţii modului de stabilire a despăgubirii oferite de expropriator în procedura de expropriere efectuată în vederea realizării obiectivului de investiţii "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi’’, cenzurarea valorică a despăgubirii acordate şi stabilirea despăgubirii legale, echitabile, pentru repararea prejudiciului produs prin lipsirea de bunurile preluate în patrimoniul judeţului Iaşi, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea pronunţată de prima instanţă:

Prin sentinţa civilă nr. 1623 din 28 mai 2014, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Iaşi reprezentat prin Consiliul Judeţean Iaşi.

A anulat, în parte, hotărârile nr. 6, nr. 7 şi nr. 202/2011 emise de pârât, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor acordate reclamanţilor.

A obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 38.584,6 RON cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 459,45 mp teren, identificat în sector cadastral x în extravilanul municipiului Iaşi şi reclamantei C. suma de 1889,55 RON cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 22,55 mp, teren identificat în sector cadastral x extravilan din municipiul Iaşi, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă hotărârii.

A obligat pe pârât să plătească reclamantului A. suma de 1000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de expert.

3. Hotărârea pronunţată de instanţa de apel:

Prin decizia civilă nr. 444 din 12 iunie 2017, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a admis apelul declarat de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 1623 din 28 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Iaşi.

A schimbat în parte hotărârea atacată, sens în care a admis în parte acţiunea introductivă şi a obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 25.005 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 459,45 mp teren şi reclamantei C. suma de 1.227 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 22,55 mp teren, în termen de 30 de zile de la pronunţarea hotărârii.

A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu contraveneau deciziei.

A respins apelul formulat de reclamanţi împotriva sentinţei atacate.

A dispus obligarea reclamanţilor la plata sumei de 785,25 RON, reprezentând diferenţă onorariu către expertul D. şi a pârâtului la plata sumei de 1.285,25 RON diferenţă onorariu către acelaşi expert.

4. Hotărârea pronunţată de instanţa de recurs:

Prin decizia nr. 2232 din 31 mai 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost admis recursul declarat de reclamanţii C., B. şi A. împotriva deciziei nr. 444 din 12 iunie 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.

A fost casată decizia atacată şi a fost trimisă cauza pentru rejudecare aceleiaşi instanţe.

A fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi împotriva deciziei nr. 444 din 12 iunie 2017 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.

Al doilea ciclu procesual:

5. Rejudecare apel - hotărârea pronunţată de instanţa de apel:

Prin decizia civilă nr. 583 din 2 decembrie 2020, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a admis apelurile formulate de reclamanţii A., B. şi C. şi de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi.

A schimbat în parte sentinţa civilă nr. 1623 din 28 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în sensul că a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi.

A obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 25.005 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 459,45 mp teren şi reclamantei C. suma de 1.227 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 22,55 mp teren.

A obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 18.867,75 euro, echivalent în RON la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul 3.773,55 mp rămas în proprietatea lor şi reclamantei C. suma de 9.678,5 euro, echivalent în RON la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul de 744,5 mp rămas în proprietatea acesteia.

A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu contraveneau deciziei.

A obligat pe reclamanţii A., B. şi C. să plătească suma de 785,25 RON diferenţă onorariu expert domnului expert D. şi pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească suma de 1.285,25 RON diferenţă onorariu expert domnului expert D..

6. Hotărârea pronunţată de instanţa de recurs:

Prin decizia nr. 851 din 14 aprilie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins excepţia nulităţii recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public.

A admis recursul declarat de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi împotriva deciziei civile nr. 583 din 2 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

A casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare.

Al treilea ciclu procesual:

7. Rejudecare apel - hotărârea pronunţată de instanţa de apel:

Prin decizia civilă nr. 248 din 9 mai 2023, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a admis apelurile formulate de reclamanţii A., B. şi C. şi de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 1623 din 28 mai 2014 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, hotărâre pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:

A admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanţii A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi.

A obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 25.005 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 459,45 mp teren şi reclamantei C. suma de 1.227 RON, cu titlu de despăgubiri aferente exproprierii suprafeţei de 22,55 mp teren.

A obligat pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 18.867,75 euro, echivalent în RON la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul 3.773,55 mp rămas în proprietatea lor şi reclamantei C. suma de 9.678,5 euro, echivalent în RON la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul de 744,5 mp rămas în proprietatea acesteia.

A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei, care nu contravin prezentei decizii.

A obligat pe reclamanţii A., B. şi C. să plătească suma de 785,25 RON diferenţă onorariu expert domnului expert D. şi pe pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi să plătească suma de 1.285,25 RON diferenţă onorariu expert domnului expert D..

A obligat pe apelantul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi la plata către apelantul A. a sumei de 4000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat şi la plata către apelanta B. a sumei de 1050 RON cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert.

8. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 248 din 9 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-pârât a precizat că discuţia în prezentul litigiu se poartă cu privire la nelegalitatea administrării probatoriului, precum şi a nesocotirii de către instanţa de apel a dispoziţiilor privind rolul activ, aşa cum sunt acestea precizate în cuprinsul art. 129 pct. 5 C. proc. civ.

Referitor la valoarea prejudiciului colateral stabilit de instanţa de apel produs prin exproprierea suprafeţelor de teren necesare pentru realizarea lucrării de utilitate publică "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi", a precizat că potrivit art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.

Prin urmare, legea impune ca, la calcularea cuantumului despăgubirilor cuvenite proprietarului bunului supus exproprierii, experţii şi instanţa să ţină seama de două criterii legale, şi anume "preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele" şi respectiv "daunele" aduse proprietarului, scop în care vor fi aduse şi alte dovezi.

În ce priveşte valoarea reală a imobilului expropriat, primul criteriu în stabilirea cuantumului despăgubirii, experţii, precum şi instanţa trebuie să aibă în vedere preţul plătit efectiv şi consemnat ca atare în contractele de vânzare-cumpărare privind imobile de acelaşi fel din zonele locale situate în aceeaşi unitate administrativ teritorială.

În ceea ce priveşte al doilea criteriu ce trebuie avut în vedere la stabilirea despăgubirii cuvenite reclamanţilor - prejudiciul, este de observat, în primul rând, că despăgubirile la care se referă dispoziţiile art. 26 includ şi prejudiciul creat proprietarului, ceea ce presupune că acest prejudiciu este consecinţa exproprierii, întrucât dauna adusă proprietarului trebuie să acopere pierderea suferită de persoana afectată de măsura exproprierii.

În al doilea rând, compunerea prejudiciului este la latitudinea reclamanţilor, aceştia având obligaţia de a-1 determina prin cererea de chemare în judecată, deoarece în temeiul principiului disponibilităţii procesului civil, reclamantul stabileşte limitele învestirii. Instanţa are obligaţia de a analiza dacă componentele sale reprezintă sau nu, un prejudiciu real, precum şi întinderea acestuia, pe baza dovezilor prezentate.

De aceea, din perspectiva celui de al doilea criteriu ce trebuie avut în vedere la stabilirea despăgubirii cuvenită reclamanţilor - prejudiciul, este de semnalat că despăgubirea la care se referă dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 include, într-adevăr, şi prejudiciul creat proprietarului.

În acest context normativ, instanţa are, însă, obligaţia să examineze dacă componentele acestuia reprezintă sau nu un prejudiciu cert şi să stabilească întinderea acestuia, pe baza dovezilor prezentate. Aşadar, prejudiciul adus proprietarului bunului expropriat poate include doar acele daune efective, certe, cunoscute şi determinate sau determinabile la momentul exproprierii, nu şi acele daunele eventuale, incerte, ipotetice, care nu pot fi determinate ori determinabile Ia momentul exproprierii.

Prin Raportul de expertiză E., F. şi G. întocmit în al doilea ciclu procesual, valoarea de circulaţie recomandata de comisia de experţi pentru terenul de 4.518 mp (377,5mp +744,45 mp) rămas în proprietatea reclamanţilor după expropriere ţinându-se seama de regimul juridic al acestuia, de categoria de folosinţă, de destinaţia sa, de caracteristicile şi modalitatea în care erau utilizate la momentul exproprierii, de lipsa de acces a terenului şi de imposibilitatea de exploatare este de: 25.000 euro (122.960 RON) la data de 03.03.2023 (5 euro/mp), respectiv 9.036 euro (37.7601ei) la data de 17.03.2011 (2 euro/mp).

Curtea de apel a reţinut faptul, că deşi experţii au realizat evaluarea prin raportare la trei metode, valoarea de 2,77 euro/mp a fost avută în vedere de instanţă, preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ teritorială este criteriul legal, reglementat de dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Deşi a precizat acest aspect şi a reţinut această valoare, în dispozitivul hotărârii a stabilit obligarea pârâtului Judeţului Iaşi la plata sumei de 18.867,75 euro echivalent în RON la data plăţii cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul 3.773,55 mp rămas în proprietatea reclamanţilor A. si B. şi reclamantei C. suma de 9.678,5 euro, echivalent în RON la data plăţii cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul în legătură cu terenul de 744,5 mp rămas în proprietatea acesteia. Aceste sume au fost preluate din decizia Curţii de Apel Iaşi nr. 583 din 2 decembrie 2020 - casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit art. 311 C. proc. civ., hotărârea casată nu are nici o putere.

Se pune astfel, problema necesităţii administrării probei cu expertiza tehnică evaluatorie (a treia în aceasta cauză), în condiţiile în care instanţa de apel a preluat valorile dintr-o decizie casată şi care reprezintă, de fapt, preţul de cumpărare a terenului în anul 2007.

De asemenea, potrivit art. 315 alin. (4) C. proc. civ., la rejudecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 C. proc. civ. sunt aplicabile în mod corespunzător.

Deşi Curtea de Apel Iaşi a admis apelul pârâtului Judeţului Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi şi a rejudecat apelul (ca urmare a admiterii recursului judeţului Iaşi- Consiliul Judeţean Iaşi), aceasta nu a aplicat prevederile art. 296 C. proc. civ. şi în cazul pârâtului.

Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi prin cererea de apel, precum şi prin cererile de recurs anterioare şi prezenta cerere, solicită modificarea valorilor despăgubirilor produse prin exproprierea terenurilor necesare pentru realizarea lucrării de utilitate publică "Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi", acordate de prima instanţă, considerând că acestea nu au fost stabilite prin metodele prevăzute de lege.

Deşi prin considerentele deciziei nr. 248/2023 se apreciază că a fost sesizată în rejudecarea apelului numai cu împrejurări şi motive de natură a schimba soluţia în favoarea celui care a uzat de calea de atac ce a determinat casarea hotărârii, în speţă doar pârâtul Judeţul Iaşi, formulând calea de atac a recursului, pentru reclamanţi care nu au înţeles a ataca cu recurs decizia pronunţată de instanţa de apel în faza anterioară, acea soluţie a intrat în puterea lucrului judecat, soluţia pronunţată de instanţa de apel preia în totalitatea dispozitivul şi valorile despăgubirilor stabilite prin decizia nr. 583/2020. În accepţiunea instanţei de apel, această decizie are putere de lucru judecat, deşi a fost casată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie nr. 851/2021.

Motivul de recurs se referă la faptul că despăgubirile nu au fost corect stabilite şi nu se pot acorda întrucât nu pot fi introduse în structura despăgubirilor, sume de bani care reprezintă contravaloarea terenului la momentul cumpărării, teren care a rămas în proprietatea reclamanţilor. Motivarea instanţei de apel referitoare la faptul că reclamanţii suferă o pierdere patrimonială prin scăderea valorii terenurilor rămase în proprietate prin anihilarea dreptului reclamanţilor de a poseda şi utiliza terenurile prin lipsa unei căi de acces la drumul public nu poate fi avută în vedere, întrucât aşa cum am precizat aceştia nu au avut niciodată acces la un drum public, accesul la proprietăţile reclamanţilor se făcea prin drumul de exploatarea agricolă DE4432, care nu era un drum public.

Instanţa de apel nu a avut în vedere faptul că aceste proprietăţi ale reclamanţilor nu au avut niciodată, de la momentul dobândirii, acces la drum public, astfel încât nu se poate vorbi de anihilarea drepturilor reclamanţilor apelanţi de a poseda şi utiliza terenurile prin accesul fizic şi legal la acestea. De altfel, prin raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert H., invocat de instanţa de apel în decizia contestată, care a avut drept obiectiv identificarea căii de acces pentru suprafeţele de teren care au rămas în proprietatea reclamanţilor în urma exproprierii s-a precizat care este singura servitute de trecere pentru a asigura accesul la aceste proprietăţi. Instanţa de apel nu a ţinut cont de acest raport şi de varianta stabilită prin acesta care ar fi rezolvat problema accesului la proprietăţi, stabilind însă o reparare echitabilă a prejudiciului suferit prin expropriere la o dublă sau chiar triplă despăgubire.

Acordarea sumelor pe care reclamanţii le-au plătit la cumpărare, cu titlu de prejudiciu produs prin expropriere, echivalează cu o dublă îmbogăţire pe seama autorităţii publice judeţene.

În concret, în cauză, nu a intervenit o depreciere valorică a suprafeţei de teren în litigiu, faţă de situaţia anterioară exproprierii, când terenul avea regimul juridic de teren "agricol extravilan", astfel încât reclamanţii să pot invoca diminuarea potenţialului terenului astfel valorificat anterior exproprierii.

De asemenea, nu a intervenit nicio schimbare a categoriei de folosinţă a terenului rămas în proprietatea reclamanţilor în urma exproprierii, sens în care nu fost alterată funcţionalitatea terenului, aspect relevant în determinarea unui prejudiciu cert şi care ar trebui reparat în legătură cu suprafaţa în litigiu. Indiferent dacă era sau nu expropriat acest teren nu putea fi utilizat decât pentru cultivare, fiind interzise amplasarea de construcţii definitive pe acestea, astfel încât criteriile de individualizare care au fost avute în vedere la stabilirea valorii terenului (posibilităţi de racordare la reţelele de utilităţi, reţele de alimentare cu apă şi canalizare, reţea de gaze naturale) nu pot fi luate în considerare.

Referitor la funcţionalitatea terenului rămas după expropriere, în sensul înlăturării căii de acces spre proprietatea deţinută de reclamanţi, menţionează că exproprierea proprietarilor s-a realizat numai pentru suprafeţele de teren necesare lucrării de utilitate publică "Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Iaşi" suprafeţe incluse în coridorul de expropriere, conform Hotărârii Consiliului Judeţean Iaşi nr. 37/2011 .

În conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 255/2010:

(1) În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor', conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile

(3) În înţelesul prezentei legi, coridorul de expropriere este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate în varianta finală sau a documentaţiilor de urbanism ori a documentaţiilor topocadastrale, aprobate conform legii, şi este aprobat odată cu indicatorii tehnico-economici, cu documentaţia de urbanism sau cu documentaţia topo-cadastrală, după caz, incluzând şi lista imobilelor ce urmează a fi expropriate."

Recurenta-pârâtă solicită instanţei să reconsidere situaţia de fapt şi drept invocată în cauză, să dispună admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 248/2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi în Dosarul nr. x/2011 şi pe cale de consecinţă respingerea acţiunii formulate de A., B. şi C. în contradictoriu cu Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi având ca obiect expropriere.

5. Apărările formulate în cauză:

La dosar nu a fost depusă întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Astfel cum a reţinut şi instanţa de apel, având în vedere soluţiile intrate în puterea lucrului judecat în urma celor două casări succesive, obiectul rejudecării în actuala etapă procesuală a constat în determinarea prejudiciului produs ca urmare a măsurii exproprierii asupra terenurilor rămase în proprietatea reclamanţilor, respectiv 3.773,55 mp - pentru reclamanţii Boghean şi 744,5 mp - pentru reclmanta C.. Cu privire la aceste suprafeţe, metoda de evaluare folosită de expropriator nu a avut în vedere faptul că, din cauza exproprierii, respectivele terenuri nu au acces la drumul public, fiind astfel depreciată valoarea acestora, consecinţa fiind afectarea dreptului de proprietate, reclamanţii solicitând o reparare echitabilă a prejudiciului provocat prin scăderea valorii terenurilor rămase neexpropriate.

Subsumat dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-pârât Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi a precizat că discuţia în litigiu se poartă cu privire la nelegalitatea administrării probatoriului, precum şi a nesocotirii de către instanţa de apel a dispoziţiilor art. 129 pct. 5 C. proc. civ. privind rolul activ.

Referitor la nelegalitatea administrării probatoriului, recurentul-pârât invocă o nelegalitate de ordin procedural, atât prin prisma soluţionării criticilor aduse de recurent probei, cât şi din perspectiva valorii pe care instanţa a acordat-o acesteia.

Principala critică adusă hotărârii recurate vizează, în fapt, cuantumul despăgubirilor acordate reclamanţilor, recurentul-pârât arătând că, deşi instanţa de apel a reţinut în considerente valoarea de 2,77 euro/mp ca fiind valoarea terenului ulterior exproprierii, totuşi, în dispozitivul hotărârii a stabilit obligarea pârâtului Judeţului Iaşi la plata sumei de 18.867,75 euro echivalent în RON la data plăţii cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul produs reclamanţilor Boghean în legătură cu terenul 3.773,55 mp rămas în proprietatea acestora şi a sumei de 9.678,5 euro, echivalent în RON la data plăţii pentru prejudiciul adus reclamantei C. în legătură cu terenul de 744,5 mp rămas în proprietatea acesteia.

Recurentul-pârât apreciază că, încălcând dispoziţiile art. 311 C. proc. civ. ce prevăd că hotărârea casată nu are nici o putere, instanţa de apel a preluat sumele mai sus evidenţiate din decizia Curţii de Apel Iaşi nr. 583 din 2 decembrie 2020 - hotărâre casată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în etapa procesuală anterioară.

O altă critică inserată în cererea de recurs se referă la încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 315 alin. (4) C. proc. civ., în conformitate cu care la rejudecarea recursului, precum şi la rejudecarea procesului după casarea hotărârii de către instanţa de recurs, dispoziţiile art. 296 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Recurentul-pârât a arătat că, deşi a admis apelul pârâtului Judeţului Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi şi a rejudecat apelul ca urmare a admiterii recursului declarat de această parte, instanţa de apel nu a aplicat prevederile art. 296 C. proc. civ., obligând pârâtul la plata aceloraşi sume care au fost stabilite prin decizia nr. 583/2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, împotriva căreia Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi a formulat recurs - admis prin decizia nr. 851/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aceste critici formulate de recurentul-pârât sunt nefondate.

În cauză, în ceea ce priveşte valoarea terenului, s-a reţinut cu putere de lucru judecat faptul că terenul avea la data exproprierii o valoare de piaţă de 13 euro/mp, astfel cum a stabilit expertiza evaluatorie realizată în primul ciclu procesual.

Prin raportul de expertiză realizat în rejudecarea apelului, raport împotriva căruia niciuna dintre părţi nu a formulat obiecţiuni, s-a statuat că după expropriere terenul are o valoare de 2,77 euro/mp.

Scăderea valorii unui mp de teren (rezultată din diferenţa între valoarea avută la data exproprierii şi cea rezultată în urma exproprierii) este de 10,23 euro/mp, astfel cum a reţinut instanţa de apel, aceasta fiind valoarea la care au fost calculate despăgubirile.

Prin modalitatea de redactare a criticilor, reiese că recurentul-pârât este în eroare în ceea ce priveşte valoarea la care au fost calculate despăgubirile. Instanţa de apel nu a avut în vedere valoarea terenului după expropriere (2,77 euro/mp) - astfel cum susţine recurentul, ci a stabilit cuantumul prejudiciului prin raportare la diferenţa dintre valoarea avută de teren la data exproprierii (13 euro/mp) şi valoarea de după expropriere (2,77 euro/mp), rezultând scăderea valorii unui mp de teren cu 10,23 euro.

Or, reţinând această valoare, cuantumul prejudiciului rezultat ar fi fost mai mare (10,23 euro x 3773,55 mp = 38.603,41 euro - faţă de suma de 18.867,75 euro acordată de instanţa de apel), astfel încât recurentul-pârât ar fi fost prejudiciat în propria cale de atac, dat fiind că rejudecarea apelului a avut loc doar ca urmare a exercitării recursului de către pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi, recurs admis prin decizia de casare nr. 851/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, tocmai în aplicarea prevederilor art. 296 C. proc. civ. ce consacră principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac, instanţa de apel a obligat pe pârât la plata aceloraşi sume care au fost stabilite prin decizia nr. 583/2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, hotărâre împotriva căreia reclamanţii nu au înţeles a exercita recurs. Cum doar pârâtul a formulat calea de atac a recursului, pentru reclamanţi, decizia pronunţată în etapa procesuală anterioară a intrat în puterea lucrului judecat.

Aşadar, critica referitoare la încălcarea de către instanţa de apel a prevederilor art. 315 alin. (4) C. proc. civ. se dovedeşte a fi nefondată.

Aspectele legate de situaţia de fapt, amplasamentul special al terenului expropriat, categoria de folosinţă şi destinaţia acestuia, nu constituie critici de natură a fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Pe lângă faptul că nu relevă vreo critică de nelegalitate, pârâtul avea posibilitatea să invoce aceste elemente pe calea obiecţiunilor la expertiză. Or, astfel cum anterior s-a reţinut, niciuna dintre părţi nu a contestat raportul de expertiză evaluatorie realizat în actuala etapă procesuală, iar criteriul ales pentru stabilirea despăgubirilor este cel al valorii de piaţă al terenului - preţul cu care se vând în mod obişnuit imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială - criteriu legal reglementat de art. 26 din Legea nr. 33/1994.

În ceea ce priveşte pretinsa nelegalitate a hotărârii decurgând din încălcarea dispoziţiilor art. 129 C. proc. civ. referitoare la rolul activ al instanţei, se constată că recurentul-pârât Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi doar a enunţat această susţinere, astfel încât nu poate face obiect al analizei.

Pentru considerentele expuse, în limita criticilor formulate de recurentul-pârât, se constată legalitatea deciziei recurate. Reţinând că aspectele de nelegalitate deduse judecăţii pe calea recursului sunt nefondate, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Judeţul Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi împotriva deciziei civile nr. 248 din 9 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 septembrie 2023.