Suspension of proceedings due to party death improper where heirs identified but not proven

Şedinţa publică din data de 13 iunie 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/2020 din data de 17 iulie 2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat:

- obligarea pârâtei la soluţionarea, cu prioritate, a dosarului de despăgubiri nr. x, aferent Dispoziţiei emise de Primăria Municipiului Bucureşti nr. 19761/15.06.2017 în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul evaluării imobilului ce face obiectul Dispoziţiei conform grilei notarilor publici din anul 2013 şi emiterii deciziei de compensare prin puncte, conform dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, ca echivalent al imobilului compus din teren în suprafaţă de 480,00 mp şi construcţie, imposibil de restituit în natură, situat în Bucureşti, str. x, în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii.

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluţionarea acţiunii.

2. Hotărârea pronunţată de Tribunalul Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 272 din 19 februarie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis, în parte şi ca întemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

A obligat pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să soluţioneze, cu prioritate, dosarul administrativ de despăgubiri nr. x şi să emită în favoarea persoanelor îndreptăţite o decizie de compensare în puncte şi aferentă imobilului situat în municipiul Bucureşti, str. x, ce formează obiect atât al Dispoziţiei nr. 19761/15.06.2017 emisă de către Primarul Municipiului Bucureşti, dar şi al dosarului administrativ de despăgubiri nr. x

A respins, în rest, cererea de chemare în judecată formulată. A luat act de voinţa reclamantului, prin apărătorul său, privind recuperarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Bucureşti a formulat apel pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2020.

3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin încheierea din 10 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a suspendat cauza privind cererea de apel formulată de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, împotriva sentinţei civile nr. 272/19.02.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A., decedat pe parcursul procesului, prin moştenitor indicat B., până la introducerea în cauză a moştenitorilor defunctului A..

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva încheierii sus-menţionate, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declarat recurs pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

În cuprinsul motivelor de recurs expuse, recurenta-pârâtă a arătat că înţelege să-şi întemeieze recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A arătat că, prin adresa nr. x/17.08.2022, s-au adresat Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în vederea comunicării informaţiilor cu privire la reclamantul A..

Prin adresa nr. x/19.08.2022, respectiva direcţie a comunicat că A. a avut ultimul domiciliu în municipiul Bucureşti, Aleea x, fiind decedat, potrivit actului de deces nr. x/2021. Nu le-a fost comunicat dacă a fost dezbătută succesiunea după defunctul A..

Mai arată că, prin adresa nr. x/25.10.2022, s-au adresat Camerei Notarilor Publici Bucureşti în vederea transmiterii unei copii a certificatului de succesiune/de moştenitor, emis în urma dezbaterii succesiunii numitului A., precum şi numele şi adresele moştenitorilor.

Precizează că, din corespondenţa electronică purtată cu reprezentantul acestuia, reies următoarele:

Numitul A. a decedat la data de 20.07.2021, are doi moştenitori, un fiu şi o fiică, însă nu se cunosc până în prezent decât datele fiului acestuia, respectiv B.. Până în prezent nu s-a dezbătut succesiunea.

Arată recurenta că a efectuat toate demersurile mai sus enunţate şi drept urmare solicită instanţei aplicarea dispoziţiilor art. 184 alin. (4) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora "când a intervenit moartea uneia dintre părţi, se face din nou o singură comunicare la ultimul domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele si calitatea fiecărui moştenitor".

Faţă de această situaţie de fapt şi ţinând cont de probele administrate şi depuse la dosarul cauzei, solicită instanţei de control judiciar să facă aplicarea art. 85 din Legea nr. 36/1995 şi să constate vacanţa succesorală în ceea ce priveşte moştenirea numitului A..

În concret, constatând că termenul de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală a expirat, fără ca un eventual moştenitor al numitului A. să fi făcut acte de acceptare a succesiunii acestuia, în absenţa fizică şi juridică a moştenitorilor legali sau testamentari, solicită instanţei să admită cererea şi să constate vacantă succesiunea de pe urma defunctului A. potrivit actului de deces nr. x/2021, în municipiul Bucureşti.

De asemenea, în raport cu opinia că statul culege succesiunea vacantă în calitate de moştenitor legal, având în vedere că acesta dobândeşte moştenirea vacantă nu cu titlu particular, ca în situaţia bunurilor abandonate sau părăsite, ci cu caracter universal, bunurile fiind privite ca elemente ale unui patrimoniu, cuprinzând nu numai activul, dar şi pasivul, ceea ce este specific transmisiunii succesorale, solicită instanţei să constate că pârâtul are calitate procesuală pasivă în prezenta speţă.

Solicită admiterea recursului formulat împotriva încheierii de suspendare pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în şedinţa din data de 10.05.2022 şi, pe cale de consecinţă, repunerea pe rol a cauzei.

În drept, recurentul a invocat prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Înregistrarea cererii de recurs pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 31 octombrie 2022, sub nr. x/2022, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 9.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 02 noiembrie 2022 s-a dispus comunicarea cererii de recurs.

Recursul a fost comunicat intimaţilor Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Tribunalul Gorj la data de 10 noiembrie 2022.

Intimatul Statul Român prin Ministerul Finanţelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea în ipotezele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul promovat de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor are caracter fondat, pentru argumentele ce succed.

Prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 10 mai 2022 în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., instanţa a suspendat judecarea apelului declarat de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei civile nr. 272/19.02.2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul reclamant A., decedat pe parcursul procesului, prin moştenitor indicat B..

Cu referire la indicarea moştenitorilor defunctului A., Înalta Curte constată că la termenul din 01 martie 2022, recurenta-apelantă a depus la dosarul de apel note de şedinţă, prin care a arătat că intimatul A. decedat are doi moştenitori, un fiu şi o fiică, însă nu se cunosc datele de identificare ale fiicei, note însoţite de copia certificatului de deces a lui A. şi copia cărţii de identitate a moştenitorului B. (fiul defunctului), care conţinea datele acestuia în vederea citării.

La acelaşi termen, s-a dispus amânarea judecăţii la data de 10 mai 2022 şi s-a dispus citarea numitului B., moştenitorul indicat al defunctului, cu menţiunea de a preciza dacă este moştenitorul intimatului-reclamant A., iar în caz afirmativ să depună actele de stare civilă din care să reiasă legătura de rudenie şi să precizeze dacă există şi alţi moştenitori ai defunctului A., iar în caz afirmativ să precizeze numele acestora şi datele de identificare.

La termenul din 10 mai 2022 s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei conform art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pentru neindicarea moştenitorilor reclamantului A..

Cercetând recursul din perspectiva motivelor de casare expuse, Înalta Curte constată că în recurs s-a indicat drept motiv de casare art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., însă, din cuprinsul argumentelor expuse de recurentă, se poate deduce că acestea se circumscriu criticilor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocându-se în esenţă, încălcarea dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) C. proc. civ., orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale într-un mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii. În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., judecătorul este în drept să ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris, cu privire la orice împrejurări de fapt pe care acestea le invocă, iar potrivit alin. (3), judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii.

Prin dispoziţiile art. 11 C. proc. civ., se statuează, de asemenea, cu privire la îndatorirea terţilor de a sprijini, în condiţiile legii, realizarea justiţiei, fapt care presupune prezentarea de informaţii la cererea judecătorului, în vederea clarificării împrejurărilor de fapt intervenite pe parcursul procesului.

În înţelesul dispoziţiilor legale menţionate, judecătorul este în drept să solicite părţilor sau, după caz, terţilor, explicaţii cu privire la împrejurări de fapt despre care au cunoştinţă sau cu privire la care pot obţine informaţii, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Totodată, în caz de deces a uneia dintre părţile litigante, conform dispoziţiilor art. 412 alin. (1) C. proc. civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moştenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ţine însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai puţin în situaţia în care partea interesată a făcut demersurile necesare şi posibile din punct de vedere al poziţiei sale procesuale, pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecăţii.

În această situaţie, dacă informaţiile oferite de părţile litigante nu sunt satisfăcătoare, revine instanţei de judecată îndatorirea de a solicita informaţii suplimentare de la terţii care le deţin, pentru a clarifica care este stadiul procedurii succesorale şi a statua cu privire la cadrul procesual în care urmează să se desfăşoare judecata.

Faţă de circumstanţele procesuale mai sus reţinute, Înalta Curte observă că în timpul judecăţii desfăşurate în faţa instanţei de apel recurenta pârâtă, interesată în continuarea procesului, a realizat demersuri legale pentru identificarea moştenitorilor defunctului intimat, şi în absenţa altor informaţii, a indicat instanţei de apel două persoane care aveau calitatea de posibili moştenitori, contrar celor reţinute prin încheierea recurată.

De aceea, având în vedere că măsura care face obiectul criticilor de recurs a fost dispusă în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care exclude ipoteza suspendării de drept a cauzei în cazul în care partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a moştenitorilor, se impune a observa că în cauză, la termenul acordat pentru introducerea în judecată a moştenitorilor, recurenta a indicat moştenitorii şi a depus ca documente doveditoare certificatul de deces al reclamantului şi cartea de identitate a prezumtivului moştenitor, respectiva cerere nefiind una pur formală.

Prin urmare, condiţia impusă de art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru a exclude suspendarea judecăţii a fost îndeplinită, în sensul că s-a formulat o cerere prin care au fost arătaţi moştenitorii, sau cel puţin a fost identificat unul dintre aceştia.

Împrejurarea că nu s-a depus şi dovada calităţii de moştenitor nu poate justifica soluţia de suspendare a judecăţii, cât timp norma de drept în temeiul căreia a fost făcută, şi anume art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nu condiţionează continuarea judecăţii de dovedirea calităţii de moştenitor, ci impune doar arătarea acestuia.

Ca atare, era în sarcina instanţei de judecată să verifice, ulterior indicării de către apelanta recurentă a unui prezumtiv succesor, calitatea de moştenitor a părţii decedate a numitului B. în condiţii de contradictorialitate.

În atare circumstanţe, criticile recurentei privind nelegalitatea încheierii atacate sunt întemeiate, neputând fi incidentă în cauză prima teză a articolului 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. privind suspendarea de drept a cauzei întrucât nu poate fi imputată vreo culpă în sarcina recurentei apelante cu privire la împiedicarea judecăţii prin neindicarea moştenitorilor.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 496 alin. (1) şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de recurentă împotriva încheierii din 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, va casa încheierea atacată şi va trimite cauza aceleiaşi curţi de apel, pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva încheierii de şedinţă din 10 mai 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B..

Casează încheierea şi trimite cauza spre continuarea judecăţii la aceeaşi curte de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2023.