Maintaining precautionary asset seizures for special confiscation in corruption cases: proportionality and necessity of indisponibility measures

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din data de 30 octombrie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, s-au dispus următoarele:

I. În temeiul art. 2502 şi art. 249 din C. proc. pen., s-a constatat că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa nr. 476/P/2014 a P.I.C.C.J. - DNA, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, din data de 13.12.2018 (modificată prin ordonanţa nr. 476/P/2014 din data de 28.01.2019, în cazul inculpatului A., prin încheierea nr. 5 din data de 03.01.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2018, în cazul inculpatului B. şi prin încheierea din data de 15 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2019, în cazul inculpatului C.), măsuri asigurătorii care au fost menţinute, astfel:

a) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului D., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafaţă de 181 mp, nr. cadastral x, situat în localitatea Breaza de Sus, Al. Nucilor, nr. 8A, jud. Prahova, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Breaza, evaluat la 28.900 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul D., la E. S.A., având codul IBAN - x şi la F. S.A., având codurile IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

b) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului A., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafaţă de 990 mp, nr. cadastral x şi construcţia casă de locuit în suprafaţă construită de 198 mp în regim S+P+M, nr. cadastral x, situate în localitatea Hărman, str. x, jud. Braşov, înscrise în cartea funciară nr. x a localităţii Hărman, imobile deţinute de A. în devălmăşie cu G., evaluate la 132.000 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul A., la H. S.A., având codurile IBAN: x, şi F. S.A., având codurile IBAN: x, x, x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 C. proc. civ.

c) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra terenului intravilan în suprafaţă de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcţia în suprafaţă de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit şi anexă în suprafaţă de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galaţi, str. x, jud. Galaţi, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinute de B. în cotă de 1/2 şi I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului, şi apartamentului în suprafaţă de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galaţi, jud. Galaţi, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinut în cotă de 1/2 de B. şi de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

d) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului J., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asiguratoriu asupra apartamentului în suprafaţă utilă de 134,27 mp. nr. cadastral x, situat în Constanţa, str. x, jud. Constanţa, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Constanţa, deţinut de J. în devălmăşie cu K., evaluat la 91.900 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul J. la F. S.A., având codurile IBAN: x şi y, şi L., având codul IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

e) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului C., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul C., la M. S.A., având codurile IBAN: x, şi la F. S.A., având codul IBAN: x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

f) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei N., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

· sechestru asigurătoriu asupra terenului în suprafaţă de 1383 mp, nr. cadastral x, situat în Bucureşti, str. x(fostă Splaiul Independentei, 296), nr. 35, evaluat la 355.000 euro.

· poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpata N., deschise la F. S.A., având codurile IBAN x, şi L., având codul IBAN - x, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu conform art. 729 C. proc. civ.

g) asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului O., măsuri puse în aplicare, până în prezent, asupra următoarelor bunuri:

- sechestru asigurătoriu asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului O.,

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpat şi poprire asiguratorie asupra sumelor de bani datorate inculpatului, cu orice titlu, de către terţe persoane până la concurenţa sumei de 887.267,49 RON, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 C. proc. civ.

II. Prin aceeaşi încheiere, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea inculpatului B. de ridicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor:

1. apartament cu două camere şi dependinţe, situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, cu o suprafaţă utilă 92,26 mp şi terasă în suprafaţă de 28.13 mp, în total 120,39 mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x şi terenul indiviz aferent, cu o valoare de impunere de 297.077,2 RON, în cotă parte de 1/1;

2. garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 12,77 mp şi teren în suprafaţă de 1,68 mp, valoare de impunere 21.453,6 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral xx;

3. garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 11,43 mp şi teren în suprafaţă de 1,50 mp, valoare de impunere 19.202,4 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în ceea ce priveşte necesitatea luării măsurii asigurătorii, parchetul a subliniat natura infracţiunilor pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţi, respectiv complicitate la abuz în serviciu şi trafic de influenţă - inculpatul C., abuz în serviciu şi luare de mită - inculpatul D., abuz în serviciu şi luare de mită - inculpatul O., trafic de influenţă - inculpatul B., abuz în serviciu şi luare de mită - inculpata N., abuz în serviciu şi luare de mită - inculpatul J., luare de mită şi trafic de influenţă - inculpatul A., precum şi faptul că în ipoteza în care bunurile aflate în patrimoniul inculpaţilor ar fi afectate de garantarea altor obligaţii civile lato sensu, s-ar ajunge la situaţia ca partea civilă să nu îşi mai poată recupera prejudiciul, precum şi la imposibilitatea luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale.

Evaluând măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor inculpaţilor D., A., B., J., C., N. şi O., Înalta Curte, secţia penală a constatat că acestea sunt proporţionale cu scopul urmărit prin dispunerea lor şi valoarea prejudiciului reţinut prin rechizitoriu, iar consecinţele pe care le produc nu depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri, aşa încât, la acest moment, subzistă temeiurile care au determinat luarea acestor măsuri în cursul urmăririi penale.

În raport de faptul că procurorul a stabilit valoarea probabilă a pagubei cauzate de inculpaţi prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, respectiv cea de 4.959.149,78 euro (23.052.607,75233 RON la cursul BNR de 1 euro=4,6485 RON) şi că există acţiune civilă exercitată alături de acţiunea penală, CN Poşta Română S.A. constituindu-se parte civilă cu suma de 4.959.149,78 euro şi dobândă legală aferentă, Înalta Curte, secţia penală a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa din 13.12.2018, până la concurenţa sumei de 4.959.149,78 euro şi care vizează bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor A., D., J., N., O. şi C..

Totodată, văzând că au fost reţinute în rechizitoriu sumele de bani de care se presupune că au beneficiat în mod concret inculpaţii A. (4.605.538,05 RON), D. (1.634.255,33 RON), O. (887.267,49 RON), J. (131.636,85 RON), N. (131.636,85 RON), B. (900.240 RON) şi C. (11.033.097 RON), iar bunurile din patrimoniul inculpaţilor ar putea face obiectul confiscării speciale, pentru a se evita ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea ori sustragerea de la urmărire a acestora, Înalta Curte, secţia penală a constatat că se impune menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa din 13.12.2018 (astfel cum a fost modificată prin ordonanţa nr. 476/P/2014 din data de 28.01.2019, în cazul inculpatului A., prin încheierea nr. 5 din data de 03.01.2019, pronunţată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2018, în cazul inculpatului B. şi prin încheierea din data de 15 mai 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. x/2019, în cazul inculpatului C.), până la concurenţa sumelor menţionate în cazul fiecărui inculpat.

Raportat la data luării măsurilor asigurătorii, cuantumul prejudiciului reţinut în actul de sesizare a instanţei, valoarea bunurilor sechestrate, notând şi stadiul procesual în care se află cauza (faza judecăţii în fond), prima instanţă a apreciat că, în privinţa măsurii asigurătorii luate de procuror în cursul urmăririi penale, se păstrează justul echilibru între interesul general legitim al statului, constând în acoperirea unei eventuale pagube, şi interesul personal al acuzatului de a-şi exercita neîngrădit dreptul de proprietate asupra bunului ce a fost indisponibilizat.

În ceea ce priveşte cererea inculpatului B. de ridicare a sechestrului asigurător asupra bunurilor: apartament cu două camere şi dependinţe, situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, cu o suprafaţă utilă 92,26 mp şi terasă în suprafaţă de 28.13 mp, în total 120,39 mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x şi terenul indiviz aferent, cu o valoare de impunere de 297.077,2 RON, în cotă parte de 1/1; garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 12,77 mp şi teren în suprafaţă de 1,68 mp, valoare de impunere 21.453,6 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral xx; garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 11,43 mp şi teren în suprafaţă de 1,50 mp, valoare de impunere 19.202,4 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x, prima instanţă a apreciat că aceasta este inadmisibilă, având în vedere că bunurile menţionate nu fac obiectul măsurilor asigurătorii luate în cauză.

Împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, în termen legal, inculpatul B. a formulat contestaţie, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, sub nr. x/2023, primul termen de judecată fiind fixat, în mod aleatoriu, la data de 11 decembrie 2023, termen la care au avut loc dezbaterile, susţinerile apărătorului ales al contestatorului inculpat B., respectiv ale reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

În cuprinsul motivelor scrise de contestaţie, inculpatul B. a criticat încheierea din data de 30 octombrie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2019, apreciind că aceasta nu conţine o motivare efectivă a soluţiei de menţinere a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor inculpatului.

S-a susţinut că instanţa nu a realizat o analiză efectivă a proporţionalităţii, oportunităţii, legalităţii şi necesităţii menţinerii măsurilor asigurătorii, având în vedere că scopul verificării acestor măsuri este acela de a asigura că ele nu devin o ingerinţă nejustificată şi disproporţionată în dreptul de proprietate asupra bunurilor indisponibilizate.

Prin raportare la dispoziţiile art. 249 şi următoarele din C. proc. pen., precum şi la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, s-a arătat că, din punct de vedere al necesităţii şi proporţionalităţii, nu se mai justifică menţinerea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor contestatorului inculpat B..

În concluzie, s-a solicitat admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate şi ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra următoarelor bunuri: terenul intravilan în suprafaţă de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcţia în suprafaţă de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit şi anexă în suprafaţă de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galaţi, str. x, jud. Galaţi, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinute de B. în cotă de 1/2 şi I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului şi apartamentul în suprafaţă de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galaţi, jud. Galaţi, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinut în cotă de 1/2 de B. şi de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

Totodată, în cursul dezbaterilor, inculpatul B. a precizat oral, prin avocat ales, că nu formulează critici sub aspectul soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii de ridicare a sechestrului, achiesând la aprecierea instanţei de fond, în sensul că în cauza de faţă, respectiv în dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Înaltei Curţi, secţia penală şi dosarul de urmărire penală nr. 476/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, următoarele bunuri nu au făcut obiectul vreunui sechestru: apartament cu două camere şi dependinţe, situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, cu o suprafaţă utilă 92,26 mp şi terasă în suprafaţă de 28.13 mp, în total 120,39 mp, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x şi terenul indiviz aferent, cu o valoare de impunere de 297.077,2 RON, în cotă parte de 1/1; garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 12,77 mp şi teren în suprafaţă de 1,68 mp, valoare de impunere 21.453,6 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral xx; garaj situat în mun. Bucureşti, şoseaua x, în suprafaţă de 11,43 mp şi teren în suprafaţă de 1,50 mp, valoare de impunere 19.202,4 RON, în cotă parte de 1/1, înscrisă în cartea funciară nr. x a mun. Bucureşti, nr. cadastral x.

Examinând contestaţia formulată de inculpatul B., prin raportare la criticile formulate şi la dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., apreciază contestaţia ca nefondată, urmând a fi respinsă, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prealabil examinării criticilor formulate în cauza de faţă, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reţine că, atât prin cererea scrisă depusă la dosarul cauzei, cât şi prin susţinerile apărătorului ales în cursul dezbaterilor, expuse în partea introductivă a prezentei decizii, contestatorul inculpat B. a arătat, în mod expres, că obiectul şi limitele căii de atac ce face obiectul prezentei cauze vizează exclusiv soluţia instanţei de fond de menţinere a măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului, situate în municipiul Galaţi, nu şi pe cea referitoare la respingerea, ca inadmisibilă, a cererii inculpatului de ridicare a măsurii asiguratorii asupra bunurilor imobile situate în municipiul Bucureşti.

În limitele anterior precizate, examinând criticile formulate de contestator, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine, sub un prim aspect, că măsurile asiguratorii sunt măsuri procesuale reale, eminamente temporare, provizorii şi constau în indisponibilizarea, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a bunurilor si a veniturilor aparţinând inculpatului şi persoanei responsabile civilmente, în vederea asigurării reparării pagubei şi, după caz, a bunurilor inculpatului sau ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile supuse confiscării, atunci când măsura asigurătorie se dispune în vederea confiscării speciale.

Indisponibilizarea bunului supus măsurii sechestrului presupune că, odată luată măsura asiguratorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva respectivul bun ori veniturile ce fac obiectul măsurii, astfel ca partea civilă să îşi poată realiza creanţa născută din hotărârea de condamnare sau organul specializat să poată executa, după caz, pedeapsa pecuniară sau măsura confiscării, aplicate prin hotărârea de condamnare.

Din analiza modului de redactare a dispoziţiilor art. 249 din C. proc. pen. rezultă că, în principiu, luarea măsurilor asigurătorii este lăsată la aprecierea organului judiciar, care are posibilitatea de a dispune astfel de măsuri numai asupra bunurilor aparţinând persoanelor expres prevăzute de alin. (3) şi (4) ale textului de lege şi în vederea realizării unuia dintre scopurile alternativ prevăzute de aceeaşi normă procesual penală. În plus, organul judiciar care dispune măsuri de indisponibilizare a unui bunuri pe durata procesului trebuie să examineze caracterul necesar al acestora pentru atingerea scopului lor legal, dar şi asigurarea unei juste proporţionalităţi între restrângerea astfel adusă dreptului de proprietate al inculpatului şi scopul urmărit prin impunerea sa.

Sub acest din urmă aspect, în jurisprudenţa europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerinţă în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim şi, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerinţele de interes general şi cele privind protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei.

Referitor la proporţionalitatea dintre ingerinţa statului în dreptul recunoscut de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie şi interesul urmărit prin instituirea unei măsuri asigurătorii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că aceasta trebuie analizată, în funcţie de circumstanţele cauzei şi de natura ingerinţei în discuţie, prin raportare la mai mulţi factori relevanţi, precum durata măsurii şi valoarea bunurilor supuse acesteia (cauza OOO Avrora Maloetazhnoe Stroitelstvo împotriva Rusiei, hotărârea din 07 aprilie 2020, paragr. 69; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 87), necesitatea menţinerii măsurii, având în vedere desfăşurarea procedurii penale şi consecinţele acesteia asupra părţii interesate (cauza Lachikhina împotriva Rusiei, hotărârea din 10 octombrie 2017, paragr. 59), comportamentul reclamantului şi al autorităţilor statului care intervin, prin raportare şi la complexitatea cauzei (cauza Forminster Enterprises Limited împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 09 octombrie 2008, paragr. 75), disponibilitatea unei căi de atac efective, inclusiv accesul la instanţe, prin care un reclamant poate contesta măsura asigurătorie/confiscarea (cauza Benet Czech, spol. sr.o. împotriva Republicii Cehe, hotărârea din 21 octombrie 2010, paragr. 49; cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, hotărârea din 21 iulie 2020, paragr. 83 şi 87).

Prin urmare, unul dintre criteriile ce trebuie evaluate în procedura prevăzută de art. 2502 din C. proc. pen. îl reprezintă proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii şi restrângerea dreptului de proprietate al unei persoane acuzate, aspect ce trebuie analizat indiferent de modul în care legiuitorul a reglementat necesitatea dispunerii măsurii, ca decurgând din lege ori ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, având în vedere caracterul real al respectivelor măsuri procesuale, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului sau, după caz, inculpatului, afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, de vreme ce proprietarul pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.

În acelaşi sens sunt şi considerentele Deciziei nr. 19 din 16 octombrie 2017 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, potrivit cărora "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă (de exemplu, în vederea confiscării bunurilor), ca modalitate de asigurare a interesului general, şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)."

În acest context normativ, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, analizând încheierea atacată şi criticile formulate de contestatorul inculpat B., constată, sub un prim aspect, caracterul nefondat al criticii contestatorului referitoare la nemotivarea necesităţii menţinerii măsurii asigurătorii.

Încheierea atacată cuprinde o expunere suficient de detaliată a argumentelor pentru care prima instanţă a apreciat că măsurile asigurătorii dispuse faţă de contestatorul inculpat satisfac în continuare toate exigenţele de necesitate şi proporţionalitate, fiind subliniate, în acest sens, natura infracţiunii reţinute în sarcina sa, valoarea presupusă a sumei de bani de care se presupune că a beneficiat, valoarea bunurilor sechestrate şi stadiul procedurii, elemente reevaluate şi în prezenta cale de atac.

În al doilea rând, constată, contrar susţinerilor contestatorului inculpat, că măsura asigurătorie instituită în cauză cu privire la bunurile imobile ce îi aparţin continuă să fie conformă atât cu dispoziţiile legale incidente, cât şi cu exigenţele de necesitate şi proporţionalitate.

Astfel, prin rechizitoriul nr. x/2014 din 25 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a fost trimis în judecată, între alţii, inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanţa nr. 476/P/2014 din data de 13.12.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, în temeiul art. 249 alin. (1), (2) şi (4) din C. proc. pen., au fost instituite măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale inculpatului B., respectiv sechestru asigurător asupra bunurilor imobile şi mobile, poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpat şi poprire asigurătorie asupra sumelor de bani datorate inculpatului, cu orice titlu, de către terţe persoane până la concurenţa sumei de 900.240 RON, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 din C. proc. civ.

Măsura a fost adusă la cunoştinţă inculpatului B. şi aplicată asupra bunurilor acestuia prin procesele-verbale din data de 17.12.2018 .

Prin procesul-verbal din data de 17.12.2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, a fost pus în aplicare dispozitivul ordonanţei nr. 476/P/2014 din data de 13.12.2018 privind instituirea măsurilor asigurătorii asupra următoarelor bunuri aparţinând inculpatului B.:

- sechestru asigurător asupra terenului intravilan în suprafaţă de 1396 mp, nr. cadastral x, împreună cu construcţia în suprafaţă de 223 mp, nr. cadastral x, reprezentând casă de locuit şi anexă în suprafaţă de 48 mp, nr. cadastral x, situate în Galaţi, str. x, jud. Galaţi, înscrise în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinute de B. în cotă de 1/2 şi I. în cotă de 1/2, evaluate la suma de 288.600 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului şi apartamentului în suprafaţă de 63,39 mp, nr. cadastral x;9, situat în Galaţi, jud. Galaţi, înscris în cartea funciară nr. x a loc. Galaţi, deţinut în cotă de 1/2 de B. şi de 1/2 de I., evaluat la 48.800 euro, conform cotelor înscrise în favoarea inculpatului.

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani existente sau care urmează a fi virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul B., la M. S.A. având codul IBAN - x; F. S.A. având codurile IBAN:x; L. având codurile IBAN x,x,x şi x şi P. S.A. având codurile IBAN: x şi y, cu respectarea cotei de 1/3 din veniturile cu titlu de pensie sau salariu, conform art. 729 din C. proc. civ.

- poprire asigurătorie asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului B. de către terţe persoane.

Ulterior, prin încheierea nr. 5 din data de 3 ianuarie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018 a fost admisă, în parte, contestaţia formulată de inculpatul B. şi s-a dispus:

- ridicarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani existente sau care urmează să fie virate de terţi, cu orice titlu, în conturile bancare deţinute de inculpatul B., la: M. S.A. având codul IBAN x;F. S.A. având codurile IBAN: x, x, x şi y; L. având codurile IBAN x şi P. S.A. având codurile IBAN: x şi y, şi

- ridicarea popririi asigurătorii asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpatului B. de către terţe persoane.

Subsecvent intrării în vigoare a Legii nr. 6/2021 şi modificărilor astfel aduse C. proc. pen., măsura asigurătorie a fost menţinută succesiv, în faza contestaţiei în cameră preliminară şi în cursul judecăţii în fond.

În raport cu natura acuzaţiilor pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată, respectiv infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., suma de bani de care se presupune că a beneficiat în mod concret inculpatul (900.240 RON) şi prin raportare la dispoziţiile art. 249 alin. (1) şi (4) din C. proc. pen., care reglementează posibilitatea luării unei măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători apreciază că şi la acest moment subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii asigurătorii.

Astfel, măsura indisponibilizării bunurilor imobile aparţinând inculpatului este în continuare necesară pentru atingerea scopului prevăzut de art. 249 din C. proc. pen., respectiv pentru a se evita ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea ori sustragerea de la urmărire a acestor bunuri. Caracterul necesar al măsurii derivă din însuşi specificul acuzaţiei (faptă de corupţie) şi valoarea ridicată a sumei de bani în raport de care urmează a se evalua, la finalul judecăţii, dispunerea măsurii de siguranţă a confiscării speciale.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea dintre scopul urmărit prin instituirea măsurilor asigurătorii, respectiv evitarea ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale şi protecţia dreptului de proprietate al inculpatului, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată, de asemenea, subzistenţa acestei cerinţe. În acest sens, reţine, prioritar, complexitatea cauzei în ansamblul său (fiind trimişi în judecată 13 inculpaţi sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi luare de mită), respectiv etapa procesuală în care se află aceasta (judecata în fond).

În ceea ce priveşte perioada de timp scursă de la data luării măsurilor asigurătorii dispuse faţă de contestator (aproximativ 5 ani), se constată că aceasta îşi păstrează caracterul rezonabil, având în vedere complexitatea cauzei prin raportare la activitatea infracţională investigată şi numărul mare de inculpaţi ce au fost trimişi în judecată, aspecte care implică administrarea unui probatoriu semnificativ, derularea procedurilor în faţa instanţei de judecată cu diligenţă şi celeritate şi comportamentul de ansamblu al autorităţilor.

De altfel, în contextul analizei justului echilibru între interesul general al societăţii şi protejarea dreptului persoanei la respectarea bunurilor sale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanţa desfăşurării de investigaţii cu diligenţa necesară pentru a se asigura că infracţiunile sunt examinate în mod corespunzător şi că procedurile sunt finalizate în mod legal (Cauza Credit Europe Leasing IFN S.A. împotriva României, Hotărârea din 21 iulie 2020). Or, un asemenea demers se realizează, în general, într-o perioadă de timp semnificativă, iar în prezenta cauză, se constată că nu au existat perioade de stagnare a procedurilor judiciare, generate de organele judiciare.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că restrângerea temporară a dreptului de dispoziţie al inculpatului B. cu privire la o parte a bunurilor sale imobile, nu este una excesivă, fiind determinată de subzistenţa interesului general legitim de recuperare a contravalorii foloaselor eventual obţinute prin presupuse fapte de corupţie. În plus, măsura asigurătorie continuă să fie proporţională cu scopul urmărit, respectiv înlăturarea riscului de ascundere, distrugere, înstrăinare sau sustragere a bunurilor care pot face obiectul confiscării.

Pe cale de consecinţă, la acest moment procesual, subzistă toate temeiurile care au stat la baza indisponibilizării bunurilor imobile aparţinând inculpatului şi nu se justifică ridicarea măsurii asigurătorii.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019, va fi respinsă ca nefondată.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., contestatorul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat B., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 85 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul B. împotriva încheierii din data de 30 octombrie 2023, pronunţată de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat B., până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 85 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 decembrie 2023.